ÎCCJ a decis, astăzi, să menţină termenul din 18 noiembrie pentru judecarea raportului de incompatibilitate întocmit de ANI lui Klaus Iohannis. CCR se va pronunţa însă pe această speţă în 4 noiembrie – adică între cele două tururi de scrutin la prezidenţiale -, în cazul altor incompatibilităţi de acest fel în care se află mai mulţi primari, potrivit preşedintelui ÎCCJ, Livia Stanciu.
Concret, Livia Stanciu a declarat vineri, 24 octombrie, că magistraţii ÎCCJ aşteaptă decizia Curţii Consituţionale a României (CCR), din 4 noiembrie, pentru alte cauze care au obiect similar cu dosarul de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis, întrucât dacă ar da sentinţe contrare CCR ar trebui apoi să le revizuiască.
“În alte cauze cu obiect similar a fost invocată la Curtea Consituţională excepţia de neconstituţionalitate a textului articolului 87 alineatul 1 litera f din Legea 161/2003, text de lege care vizează exact incompatibilitatea despre care se discută în această cauză, a dosarului Iohannis. Tot de la colegi am înţeles că această excepţie de neconstituţionalitate are termen la CC pe data de 4 noiembrie, iar instanţa supremă în cauze identice, cu obiect identic, înainte de a se cunoaşte că domnul Iohannis, care este parte în acest dosar, reprezenta candidatul formaţiunii politice pentru preşedinţia României, în acele cauze instanţa supremă a suspendat judecata pentru a trimite la CC dosarul să se pronunţe pe acea excepţie de neconstituţionalitate. Este decizia colegilor mei”.
Pe modelul lui Mircea Diaconu, care a fentat legea
În purul obicei românesc, unele legi adoptate de Parlament pot fi interpretate diferit de instanţe. Este şi cazul dosarului de incompatibilitate al lui Mircea Diaconu, care deşi a primit o sentinţă definitivă, a putut candida la europarlamentare în termenul de 3 ani cât ar fi trebuit să stea pe bară.
A fost nevoie de intervenţia CCR pentru a lămuri lucrurile şi a stabili, de fapt, ce înseamnă incompatibilitatea pentru cei cu sentinţe definitive.
Acum trebuie stabilit de către magistraţii CCR şi dacă articolul din legea incompatibilităţilor interzice ca un ales local să facă parte din orice AGA, pentru că Iohannis – şi Curtea de Apel Alba Iulia, care i-a dat câştig de cauză în faţa ANI – invocă faptul că, deşi el se află în AGA SC Apă Canal SA Sibiu, aceasta nu este o societate locală sau naţională, aşa cum prevede legea, ci într-o societate regională, ce nu apare însă, ca termen, în nicio lege.
Pe româneşte, în lăcomia de a controla societăţile de stat locale, primarii au inventat – prin Hotărâri ale Consiliului local – societăţi “regionale”, pentru a se salva în caz că îi prinde ANI că sunt incompatibili.
Ce spune legea
Prevederea din Legea 161/2003 cu care a fost sesizată CC este că “funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu: funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional” (articolul 87, alin. 1, litera f).
În 24 aprilie 2013, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) anunţa că a constatat incompatibilitatea primarului Sibiului, Klaus Iohannis, care deţine şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) a S.C. Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010, şi în AGA a SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale.
În 25 septembrie 2013, Curtea de Apel Alba-Iulia a admis contestaţia lui Klaus Iohannis şi a dispus anularea raportului de evaluare. ANI a atacat decizia la instanţa supremă, care însă a lăsat baltă lucrurile.
Alegere în orb
Între timp Iohannis şi-a anunţat candidatura la Preşedinţia României iar ÎCCJ nu a grăbit judecarea cererii ANI nici după două apeluri ale acesteia.
Astfel, românii vor afla abia la două zile după alegeri, în 18 noiembrie, dacă Iohannis este sau nu incompatibi. Dacă va fi găsit incompatibil şi va fi ales preşedinte, va urma un alt circ: va beneficia de imunitatea totală, de preşedinte, sau nu?
Magda SEVERIN
