Fostul viceprimar al Capitalei, Marcel Nicolaescu, a fost numit vineri șef la ELCEN, la câteva zile după demisia lui Gabriel Ignat, ce a rezistat în funcție mai puțin de 1 an. Actualul viceprimar general, Cornel Pieptea, alarmează că 80% din reţeaua de termoficare se încadrează la „risc maxim”, deoarece are tronsoane mai vechi de 20 de ani și nu va rezista iarna viitoare.
Cum nimeni nu spune ce sume enorme s-au investit în infrastructura RADET în perioada 2000 – 2010, totul este o manevră de grăbire a fuziunii Regiei cu ELCEN, pe care premierul Victor Ponta și primarul Sorin Oprescu au anunțat-o din 2012 dar amână să o perfecteze. Mai nou, și sindicatele cer fuziunea.
Fuziunea ELCEN cu principalul său datornic, RADET, le-a fost livrată bucureștenilor ca fiind scăparea de facturile la încălzire. Astfel, Oprescu le promitea în martie 2013 că din 2016 vor avea căldura GRATIS.
Ceva asemănător făgăduiau şi antecesorii în 1999-2000, la concesionarea pe 25 de ani a serviciilor de apă şi canalizare către Apa Nova, Acum, preţul apei potabile îi usucă la buzunar pe abonaţii captivi, dar compania franceză argumentează că are nevoie de bani ca să facă investiţii pentru ca locuitorii Capitalei să plătească mai puţin în… 2016.
După cel puţin 12 ani de investiţii masive finanţate de Primăria Capitalei din banii bucureştenilor şi din credite de la BEI (41,45 milioane euro în 2003, pentru contorizarea a 12.000 de scări de bloc) şi BERD (26,5 mil euro), plus fondurile pentru înlocuirea unor tronsoane din reţelele de distribuţie, compania care va pune mâna pe RADET va avea infinit mai puţin de cheltuit în infrastructură decât a făcut-o Apa Nova după preluarea RGAB.
Alertă de „colaps financiar” la RADET
„RADET se află într-o situaţie gravă, în prag de faliment şi în colaps financiar”, a declarat astăzi viceprimarul Pieptea, într-o conferință de presă, susținând că sunt îndeplinite chiar şi condiţiile pentru declaşarea procedurii de insolvenţă.
“Situaţia e extrem de gravă. În această iarnă au fost 4 avarii majore care au afectat câte două sectoare şi sute de mii de bucureşteni. Agent termic nu a ajuns la populaţie la parametrii contractuali”, a spus Pieptea.
Somație de formă
Viceprimarul general i-a „somat” pe premierul Ponta şi pe primarul Oprescu să-şi respecte promisiunile privind transformarea RADET în societate comercială.
“Îi somez pe Victor Ponta şi Sorin Oprescu să-şi respecte obligaţiile asumate, să ducă la îndeplinirea memorandumului privind fuziunea RADET cu ELCEN. (…) Grupul PNL din cadrul CGMB propune, pentru rezolvarea acestei situaţii, ca lucrările la reţeaua de termoficare să se facă începând din acest an direct de Primărie, fără a livra banii la RADET”, a cerut Pieptea.
Amintim că PNL-ul aflat acum în opoziție a făcut parte din USL și votat cot la cot cu membrii PSD din CGMB numirile la șefia RADET – inclusiv a directorului Voicu, arestat – iar acum îl „somează”, de formă, pe Oprescu.
Șeful ELCEN, mâna dreaptă a lui Oprescu
Marcel Nicolaescu a fost viceprimar al Capitalei aproape doi ani și este cunoscut drept un om de încredere al lui Oprescu, chiar dacă a fost ales consilier general din partea liberalilor, pe listele USL. Anul trecut, el a fost exclus din PNL şi a intrat în PSD.
Departe de a fi specialist în termoficare, Nicolaescu a avsolvit ASE și a lucrat în Ministerul Poştelor şi Telecomunicaţiilor, Romtelecom, Poşta Română și Compania Naţională a Sării (Salrom) înainte a a ajunge viceprimar al Capitalei și, iată, acum director al ELCEN.
Căpușarea RADET
Căpușarea RADET prin firmele de casă ale partidelor care și-au numit, prin intermediul Consiliului General al Municipiului București (CGMB), oameni „de bază” la conducerea instituției, a continuat și după arestarea directorului general de până în 2002, Ion Dabela.
Acesta a fost condamnat definitiv în noiembrie 2013, după 10 ani de judecată, la 6 la ani de închisoare, iar complicii săi, Valentin Carali (fost ofițer superior în SRI) – la 4 ani și 6 luni, Liana Uzunov (fost director comercial RADET) – la 4 ani, Marian Fătu (asociat la o societate comercială) – la 5 ani, și Eduard Valentin Pelengică (administrator de firmă) – la 6 ani.
Al doilea lot de directori, în frunte cu Ion Voicu, a fost arestat în iunie 2013, pentru că luau șpagă 10% din contracte – practică dovedită de procurorii DNA în mai toate instituțiile și regiile de stat.
Voicu a fost adjunctul directorului general Mihai Becheanu, care a demisionat în 24 septembrie 2012, după ce CGMB l-a revocat din funcţia de membru al CA al RADET. După alegerile locale din iunie 2012, consilierii USL au obținut o majoritate de 70% în CGMB, astfel că au schimbat toţi directorii regiilor autonome din subordinea Primăriei Capitalei – cum, de altfel, s-a întâmplat şi la RATB.
După perchezițiile de la RADET din martie 2013, Oprescu susținea că i-a avertizat pe membrii CGMB asupra noilor numiri la conducerea Regiei, dar „mi-au zis să nu mă bag”.
Penalități mai mari decât datoria, șterse de Guvern
De altfel, Guvernul USL a sters penalităţile de 1,1 mld lei RADET la datoria istorică de 1 mld lei către ELCEN, în şedinţa din 12 septembrie 2012, unde invitat de onoare la Palatul Victoria a fost însuşi Sorin Oprescu.
Şeful Executivului, Victor Ponta, a anunţat atunci pentru prima dată că are de gând să unifice RADET cu ELCEN.
Datoria s-a triplat
Între timp, datoria istorică a RADET către ELCEN a ajuns la 3,5 miliarde de lei, în condițiile în care întreg bugetul Capitalei pe un an este de circa 4 miliarde lei iar 25% din el se duce pe subvenții la RADET (bucureștenii plătesc numai 50% din prețul real al gigacaloriei) și pentru RATB (un bilet costă 1,3 lei și nu s-a mai scumpit din februarie 2008).
Contopirea RADET cu ELCEN ar duce la ștergerea datoriei acumulate în timp, iar Oprescu susține că acești bani vor merge la investiții. Ce nu spune el însă este de unde va lua cele 3,5 miliarde de lei reprezentând datoria, pentru a le investi în rețeaua de termoficare.
Căldură mai scumpă cu 10%
Pare că singura soluție pentru stoparea drenării banilor către firmele de casă este transformarea RADET în societate comercială și fuziunea cu ELCEN. Însă tot consumatorii captivi vor fi cei care vor deconta afacerea, prin prețul gigacaloriei, care vedem că se scumpește an de an. Începând din iarna viitoare, noiembrie 2015 – martie 2016, bucureştenii vor plăti cu 10,2% mai mult la încălzire.
Primarul Oprescu susţine că nu a aprobat scumpirea și că aceasta a fost operată în decembrie de Guvern, prin ANRE. Cu toate acestea, cei care utilizează agent termic în sistem centralizat vor suporta din propriile buzunare creşterea de la 168,8 de lei la 186 de lei a preţului gigacaloriei în București. Și iată cum promisiunea că din 2016 căldura va fi gratuită s-a dus pe apa sâmbetei.
Click pentru a vizualiza Studiul de oportunitate pentru transformarea RADET în societate, aprobat prin Hotărâre de CGMB în septembrie 2014.
3 ELCEN-uri
Primul pas al acestei unificări, potrivit Studiului de oportunitate afișat mai sus, a fost realizat anul trecut: ELCEN a fost împărțită în 3 companii: Electrocentrale Bucureşti, Electrocentrale Constanţa şi Electrocentrale Titan.
ELCEN Bucureşti a rămas cu CET Vest (250 MW instalaţi), CET Sud (550 MW), CET Grozăveşti (100 MW), CET Progresu (200 MW), precum şi cu Uzina de Reparaţii.
Electrocentrale Constanţa deţine CET Palas (100 MW) şi reţelele de transport al energiei termice care deservesc oraşul Constanţa, precum şi alte bunuri/active din patrimoniul ELCEN.
Electrocentrale Titan operează CET Titan (8 MW instalaţi) şi a primit şi proiectul construcţiei, împreună cu compania japoneză Marubeni, a unei centrale noi la Fântânele, proiect de 170 milioane de euro.
ELCEN Bucureşti a fost înfiinţată în 18 decembrie 2002, ca filiala a SC Termoelectrica SA, prin reorganizarea acestei societăţi comerciale. Este controlată de stat, prin Ministerul Energiei, care deţine 97,51% din acţiuni. Producătorul de gaze naturale Romgaz Mediaş are o participaţie de 2,49%.
ELCEN furnizează 90% din energia termică a Capitalei şi a înregistrat în 2014 afaceri preliminate de 1,9 miliarde de lei (428 milioane euro), în creştere cu 19% faţă de 2013, un profit net preliminat de 30 milioane de lei, mai mic cu 41% faţă de câştigul de 51 milioane de lei din 2013, și o cifră de afaceri de 1,6 miliarde de lei.
Următorul pas: RADET societate comercială
Următorii pași prevăzuți în Strategia de oportunitate sunt:
– reorganizarea RADET în societate comercială (etapă în responsabilitatea PMB)
– transferul acțiunilor ELCEN București din proprietatea privată a Statului în proprietatea privată a PMB (etapă în responsabilitatea Guvernului)
– fuziunea dintre ELCEN și societatea rezultată din reorganizarea RADET
– realizarea SACET București integrat, prin trecerea celor 4 CET-uri (CET Vest, CET Sud, CET Progresu, CET Grozăvești) în domeniul public al municipiului București
– selectarea unui partener/operator pentru investiții la SACET.
Starea rețelelor și centralelor
RADET are o centrală termică de zonă la Casa Presei, modernizată în anul 2000, și 46 de centrale termice de cvartal care folosesc gazul natural pe post de combustibil primar. Dintre acestea, 76% au fost modernizate.
Lungimea rețelei de distribuție aferentă centralelor de cvartal este de 193 km, din care 50 km depășesc 25 ani, 45 km au între 10 și 20 ani iar restul au intrat în funcțiune în ultimii 10 ani. Rețeaua de distribuție pentru toată Capitala are 2.972 km, din care 376 km au fost reabilitați.
Rețeaua de transport a fost realizată între anii 1960 și 1985, având o lungime de 935 km, din care aproximativ 16% a fost reabilitată.
În sistemul de transport și distribuție pierderile sunt de 22-23%.
Avantajele fuziunii
Primăria Capitalei va putea vinde energia electrică produsă de cele trei CET-uri iar banii vor reprezenta venit la bugetul local.
Prețul gigacaloriei va scădea dacă cele două societăți vor funcționa sub aceeași umbrelă, potrivit lui Oprescu.
Vor fi făcute disponibilizări la RADET (are 3.678 de angajați, pentru care municipalitatea a plătit 164 milioane de lei în 2013). Potrivit unui studiu privind eficientizarea RADET, comandat și plătit de Primăria Capitalei și realizat de Pricewaterhouse Coopers în 2011, pentru eficientizarea Regiei ar trebui concediați 2.000 de angajați.
Același studiu arată că Primăria Capitalei trebuie să facă investiții de peste 2 miliarde de euro în rețeaua de distribuție a energiei termice. Oprescu susține că suma necesară ar fi de 1,8 miliarde de euro.
Magda SEVERIN
Imagine: Jean-Mihai PÂLȘU
