În prezent, dezvoltarea razantă a transportului de marfă transeuropean face ca pe una dintre cele mai circulate axe prioritare TEN nord-sud, de la Berlin la Napoli iar în zona de graniţe Austria-Italia de la Innsbruck la Franzenfeste (Italia), să circule în cursul unui an peste 2 milioane de Tir-uri iar zilnic, peste 5.500.
Această realitate a determinat autorităţile italiene, austriece dar şi pe cele de la Bruxelles să decidă construirea unui tunel de bază Brenner (BBT) cu lungimea totală de 64 km, ale cărui costuri sunt estimate la circa 10 miliarde euro şi cu termen de finalizare anul 2025.
În momentul de faţă, circulaţia rutieră din zonă curge pe autostrada Brenner, aflată în funcţiune din 1974, extrem de aglomerată şi dificilă, dar şi pe calea ferată, veche de 150 de ani, cu un traseu foarte sinuos – pante foarte mari, traseu lent şi capacitate foarte mică de transport.
Având în vedere aceste condiţii, autorităţile din Austria, Italia şi cele din Bruxelles au început în 1989 elaborarea studiului de fezabilitate, în 1994 au încadrat acest proiect pe reţeaua transeuropeană TEN1 iar în 2004 au semnat documentele finale de construire a acestui proiect.
Au urmat studiile aferente, în special cele geologice, iar în 2014 începerea propriu-zisă a lucrărilor.
Tunelul de bază va consta din 3 tuburi – 2 cu diametrul final de 8 metri -, în care se prevăd cele 2 linii de cale ferată de mare viteză şi un tunel median, mai mic, pentru control, aerisire, drenaje şi siguranţă.
Efectiv, lucrările de strapungere vor fi executate de 6 utilaje de mare capacitate, aşa-numitele scuturi-freză, cunoscute la noi în construirea metroului din Capitală. Aceste utilaje vor avea o viteză de înaintare de circa 20 m pe zi, prin stâncă de diferită duritate – granit, cuarţ, şist -, astfel că lucrările de săpare sunt prevăzute a fi terminate până în 2020, cu o viteză-record de cica 10 km pe an.
Acest proiect ingineresc de mare amploare şi complexitate va reduce timpul de traversare de la 1,5 ore la 20 de minute, va scădea în mare masură poluarea auto diesel din această zonă şi va fi, cu siguranţă, utilizat şi de către transportatorii români, care oricum circulă şi acum pe autostrada Brenner, din nordul Europei spre sud şi invers.
Marius Popovici
