CNADNR SA a aprobat Planul de Acţiune al companiei pentru anul 2015, documentul fiind avizat luna trecută de Consiliul de Administraţie, prin Hotărârea nr. 4/08.05.2015, şi de Adunarea Generală a Acţionarilor, prin HCGA nr. 2/26.05.2015.
“Avem, în sfârşit, elaborat şi aprobat acest document foarte important pentru companie. Sunt convins că, pe viitor, vom reuşi să respectăm toate măsurile astfel încât să determinăm realizarea scopului Planului de Acţiune: îmbunătăţirea calitativă a activităţilor desfăşurate de CNADNR SA pentru proiectarea, construirea, modernizarea, reabilitarea, repararea, administrarea, întreţinerea şi exploatarea autostrăzilor şi drumurilor naţionale, pentru desfăşurarea traficului rutier în condiţii de confort şi siguranţa circulaţiei”, a declarat Narcis Ştefan Neaga, directorul general al CNADNR, în comunicatul remis astăzi redacţiei.
Peste 6 miliarde de lei de la buget
Potrivit documentului, Compania de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale are anul acesta prevăzută prin bugetul de stat suma de 6.162.922.000 lei, cu 31,98% mai mult față de prevederile bugetare ale anului 2014 (când au fost de 4.669.588.000 lei), astfel:
– credite externe (inclusiv cofinantarea): 900.000.000 lei;
– fonduri externe nerambursabile (inclusiv cofinanțare și neeligibile): 3.891.631.000 lei;
– buget de stat: 1.371.291.000 lei.
Principalele programe incluse în proiectul de buget pe anul 2015 în domeniul transportului rutier sunt:
– program construcție autostrăzi: 2.294.694.000 lei;
– program construcție variante de ocolire: 745.080.000 lei;
– program reabilitare/modernizare drumuri naționale: 2.236.431.000 lei;
-program reabilitare poduri și pasaje și eliminarea efectelor inundațiilor: 460.804.000 lei.
Total investiții: 5.737.009. 000 lei
– cheltuieli pentru întreținerea infrastructurii rutiere: 311.209 mii lei;
– serviciul datoriei publice externe: 114.704 mii lei.
Venituri proprii – 1,16 mld lei. Buget total: 7,32 mld lei
“La sumele alocate prin Legea bugetului de stat se adaugă 1.166.777 mii lei reprezentând “venituri proprii”, provenite din încasarea tarifelor pentru: rovinietă, trecere poduri dunărene, utilizarea zonei drumului, autorizații de transport etc.). Rezultă, astfel, bugetul total pentru 2015 în valoare de 7.329.699 mii lei, reprezentând o creștere de 26% față de anul 2014 (5.833.482 mii lei)”, se mai arată în document.
Întreţinerea drumurilor, cu mai puţin de o treime din fondurile necesare
Fondurile necesare estimat pentru acest an pentru asigurarea unor condiţii minime de viabilitate a drumurilor naţionale este estimat la 1,7 miliarde lei. În bugetul alocat pentru 2015 sunt prevăzuţi pentru activitatea de întreţinere finanţată din transferuri de la Bugetul de stat 311 milioane de lei, la care se adaugă venituri proprii ale CNADNR, de 203 milioane lei, reprezentând numai 30,25 % din necesar.
La sfârşitul anului 2014, lungimea rețelei de drumuri naționale și autostrăzi aflată în administrarea CNADNR SA era de 16.360 km, din care 15.665 km drumuri naționale și 695 km autostrazi.
În anul 2015 este necesară execuţia lucrărilor de întreţinere la cel putin 1.380 km la partea carosabilă, deşi periodicitatea executării acestor lucrări, stabilită potrivit normativului de întreținere și reparare a drumurilor publice, este de 3.000 – 3.500 de km/an.
Numai 18,31% din bani pentru poduri
Cât priveşte execuţia lucrărilor de întreţinere a podurilor, se estimează un necesar de 135 milioane lei/an, care a fost asigurat însă numai 18,31% (acelaşi procent ca pentru întreaga activitate de întreţinere) prin bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat.
Din totalul de 4.130 de poduri, viaducte şi pasaje, 63 de structuri (1,6%) au durata de viaţă depăşită şi necesită înlocuirea de urgenţă în 5 ani, cu structuri noi, reprezentând un cost de investiţii de circa 48,7 mil. lei/an.
Circa 63% din podurile de pe reţeaua de drumuri naţionale au o durată medie de exploatare de 40 ani iar durata de funcţionare între două reparaţii capitale, conform normativelor specifice, este de 30 ani.
18 proiecte “critice”
Proiectele identificate și încadrate în categoria “Proiectelor Critice” – fie gata executate, fie în curs de execuție și întârziate, care, prin stadiul/funcțiunea îndeplinită, provoacă disconfort utilizatorilor și/sau riveranilor:
- DN 18 Moisei-Iacobeni;
- DN 67C (Transalpina);
- Pasaj Domnești;
- Pasaje la Arad;
- Centura Suceava;
- Centura Nord București;
- Centura Sud București;
- Stația de Taxare Fetești;
- DN 76 Beiuș – Oradea;
- DN 66 Bumbești Jiu – Petroșani;
- DN 1S Şercaia-Hoghiz;
- DN 73 Câmpulung-Braşov;
- DN 17C Bistriţa-Salva-Moisei;
- DN 17D Beclean-Cârlibaba;
- Drum de legătură A3-DN 1 (zona loc. Mărtineşti);
- Sens giratoriu pe DN 1, la Floreşti (Cluj);
- Pod Borcea – A2, km 145+215;
- Pod Cernavodă – A2, km 158+900.
Motivele principale care au dus la această situaţie:
– contracte reziliate sau suspendate;
– constructori în insolvență;
– disconfort în trafic;
– management slab de proiect din partea constructorului;
– documentație tehnică de slabă calitate;
– lipsa finanţare sau finanţare parţială.
“În anul 2015, CNADNR propune pentru aceste proiecte să intensifice obţinerea surselor necesare finanţării execuţiei acestora”, se arată în document.
6 proiecte noi
La acestea se adaugă:
a) “Proiecte – Pilot pentru operarea și întreținerea unor sectoare de autostradă și a unor sectoare de drumuri naționale, folosindu-se contractele pe baza criteriilor de performanță”. Acestea sunt:
– Autostrada București – Ploiești;
– DN 1 Brașov – Veștem
– DN 5 Adunații Copăceni – Giurgiu.
b) Concesionarea spațiilor de servicii de pe sectoarele de autostradă aflate în circulație. Argument: “Cu excepția autostrăzilor A1: București – Pitești și A2: București – Constanța, autostrăzile aflate în circulație nu beneficiază de Spații de Servicii funcționale, cu spații de odihnă, toalete, dușuri, benzinării etc.”.
c) Achiziționarea și montarea parapetelor de siguranță New Jersey pe anumite sectoare de DN, pentru prevenirea accidentelor rutiere.
d) Finalizarea activităților specifice pentru iarna 2014-2015 și pregătirea activităților pentru iarna 2015-2016: depozite acoperite pentru material antiderapant, instalaţii pentru clorură de calciu, rezervoare, cisterne etc..
e) Finalizarea auditării serviciilor de pază şi protecţie a bunurilor CNADNR şi completarea/modificarea legislaţiei în domeniu, având în vedere specificul sectorului de drumuri şi autostrăzi (semnalizare, CIC, spaţii de servicii, districte, secţii) în scopul diminuării costurilor generate de implementarea soluţiilor recomandate de auditori;
f) Continuarea activităților planificate și bugetate privind întreținerea curentă și RK.
Absorbţia fondurilor europene: 66,33%
Cât priveşte fabsorbţia fondurilor europene, aceasta a atins 66,33% la sfârşitul anului trecut.
Concret, în perioada 2007-2014 au fost solicitate pentru rambursare cheltuieli în valoare de 1.915.386.107,60 euro din totalul alocat prin POS-T 2007-2013 în valoare de 2.266.751.909,00 Euro (84,5%).
Însă au fost aplicate corecţii financiare de 10%, 15% sau 25%, în urma unor deficienţe constatate la procedurile de achiziţie publică sau a constatării unor cheltuieli neeligibile.
“La 31.12.2014, valoarea Declarațiilor de Cheltuieli transmise la Ministerul Finanțelor Publice de către MT – AM POST a fost de 1.503.538.969,97 Euro, reprezentând un grad de absorbție de 66,33%. Rezultă că, până la 31.12.2015, a rămas de utilizat valoarea de 763.212.939,03 euro, reprezentând 33,67% faţă de sumele alocate de C.E.E. în cadrul POS-T 2007-2013”, se precizează în document.
Fără Master Plan
Planul de Acţiune cuprinde şi proiectele prevăzute în Master Planul General de Transport (document strategic pe baza căruia se acordă finanţare europeană în exerciţiul financiar 2014 – 2020 ), care însă nu a primit nici acum ok-ul Comisiei Europene, în ciuda faptului că la începutul lui iunie, fostul ministru al Transporturilor, Ioan Rus, a făcut din nou intervenţii la comisarul european Corin Creţu.
Directorul Neaga anunţa în 17 iunie că CNADNR SA a cerut Ministerului Fondurilor Europene „fazarea unor proiecte” de reabilitare a drumuri naţionale şi poduri rutiere astfel încât „să nu se piardă finanţarea acestora” din cauza întârzierii aprobării Master Planului General în Transporturi.
După un an şi jumătate de întârziere, Guvernul Ponta a aprobat în 25 februarie Memorandumul privind Master Planul General de Transport – document ce nu poate fi aprobat prin lege de Parlamentul României în lipsa avizului Comisiei Europene, care a cerut ultimele corecţii în martie, cu termen-limită de predare 9 aprilie.
Daţi click pentru a citi integral Planul de Acţiune al CNADNR pe anul 2015.
Magda SEVERIN
