Cancelarul german Angela Merkel şi omologul său austriac, Werner Faymann (foto), cer un summit de urgenţă al Uniunii Europene (UE), pentru a găsi soluţii în criza migranţilor ilegali.
Discuţiile pe tema cotelor obligatorii de migranţi au eşuat la reuniunea de acum două zile a miniştrilor Justiţiei şi Afacerilor Interne (JAI) din cele 28 de state ale UE, iar Germania, Austria şi Ungaria au închis graniţele în faţa valului de refugiaţi.
Primul pas a fost făcut de Germania, în 13 septembrie. La o săptămână de la anunţul că ţara sa va primi în acest an 800.000 de solicitanţi de azil, cancelarul Angela Merkel şi-a schimbat radical poziţia după intrarea primilor zeci de mii de migranţi: a dispus reintroducerea controalelor la graniţă chiar pentru un stat Schengen, Austria.
Cotele obligatorii, respinse de România, Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia
Miniştrii Justiţiei şi Afacerilor Interne (JAI) din cele 28 de state ale UE, reuniţi în 14 septembrie la Bruxelles, nu au reuşit să adopte o decizie privind planul Comisiei Europene (CE) de a repartiza 120.000 de refugiaţi.
Concret, România, Ungaria, Polonia, Republica Cehă și Slovacia au refuzat cotele de migranţi impuse de CE. O nouă reuniune va avea loc în 8 octombrie.
Strategia României, în CSAT
În mesajul adresat astăzi Parlamentului, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că la şedinţa de mâine a CSAT se va conveni asupra paşilor pe care România trebuie să-i facă în criza migranţilor iar parlamentarii vor fi anunţaţi despre fiecare dintre aceştia.
În luna mai însă, Iohannis a acceptat, fără a anunţa pe nimeni, o cotă “voluntară” de 1.758 de migranţi repartizată de CE din totalul de 40.000 prevăzuţi la acea dată pentru întreg anul.
Săptămâna trecută, când CE a majorat numărul acestora la 6.351, şeful statului a refuzat în mod public cota obligatorie.
Calcul contestat
Cota obligatorie de migranţi a fost stabilită fiecărui stat din UE după următorul calcul matematic: numărul locuitorilor (40%), PIB (40%), şomaj (10%) şi numărul de emigranţi deja existent în fiecare ţară (10%). Această formulă a fost însă contestată.
Planul UE prevede redistribuirea celor mai mulți imigranți ilegali în Germania (31.443), Franța (24.031) și Spania (14.931), urmând ca Malta (133), Cipru (274) și Estonia (373) să primească un număr mult mai mic.
României i-au fost repartizaţi obligatoriu 6.351 refugiaţi din Grecia (1.951) , Italia (604) și Ungaria (2.091).
Klaus Iohannis a explicat “ce înseamnă primirea imigranţilor”:
“Foarte multă lume crede că primirea imigranţilor înseamnă locuri de cazare. Nu despre asta este vorba. Ar fi foarte uşor să se găsească încă multe mii de locuri de cazare. Sunt cazări nefolosite, sunt hoteluri nefolosite, doar că nu despre asta vorbim. Noi, dacă primim imigranţi, nu-i primim în regim de hotel, ca să stea peste iarnă şi pe urmă vedem. Noi, dacă îi primim, ni-i asumăm. Aceşti oameni trebuie şcolarizaţi, trebuie să înveţe limba română, copiii trebuie să meargă la şcoală şi să înveţe în limba română. Ei trebuie să fie integraţi în societate. Societatea nu este undeva pe sus şi aşteaptă, societatea suntem noi, trebuie să meargă undeva într-o localitate, acolo să fie acceptaţi, acolo să îşi găsească locuinţe pe banii lor, nu pe banii statului, acolo să îşi găsească locuri de muncă, fiindcă nu vrem să creăm noi şi noi cazuri sociale. Asta înseamnă primirea imigranţilor”.
Pentru a convinge statele nemulţumite, UE a anunțat că va aloca 780 de milioane de euro pentru procesul de împărțire a imigranților potrivit cotelor stabilite.
Astfel, statele vor primi câte 6.000 de euro pentru fiecare imigrant acceptat iar Italia, Grecia și Ungaria, câte 500 de euro pentru fiecare imigrant transferat.
Magda SEVERIN
