Deja o tradiție, prima masă rotundă pe care o organizăm în fiecare an dezbate problemele legate de șoferi. S-au desprins numeroase opinii și este evident că firmele bine organizate utilizează metode complexe pentru a atrage și menține șoferii. Competența pe acest subiect a ajuns departe… Mai sunt lucruri care pot fi îmbunătățite, la nivelul fiecărei companii, însă, la ora actuală, este evident faptul că, fără implicarea statului, criza șoferilor nu poate fi ameliorată. Însă…
„În următorii ani nu ne putem aștepta la nimic din partea Statului!”, declară o parte dintre participanții la masa rotundă. Afirmația nu a avut conotații politice, ci doar realism. Chiar și atunci când vrea, Statul cu greu reușește să finalizeze un proiect. Chiar dacă nu este vorba despre interese ascunse, nepăsare, corupție sau cine știe ce alte motive, Statul reușește de prea multe ori să „dea cu bâta în baltă”.
Iată un exemplu personal (clasic): rovinieta a expirat, fără ca eu să realizez acest lucru și, bineînțeles, am fost amendat. Aș fi mult prea pretențios să solicit să fiu notificat atunci când îmi expiră rovinieta… însă… Am circulat fără rovinietă în august 2016, constatarea contravenției s-a realizat în ianuarie 2017, procesul verbal a fost transmis în februarie, iar plata amenzii am făcut-o în martie, pentru că plicul a fost transmis la sediul social și nu la punctul de lucru (de ce te mai obosești să îți înregistrezi, oare, punctul de lucru?). Astăzi, în mediul privat, indiferent de domeniu, o asemenea desfășurare a lucrurilor ar duce, sigur, la faliment. Și încă la unul fără regrete, pentru că nimeni nu ar simți lipsa unei asemenea firme. Statul rezistă! Ba chiar se laudă cu proiectele sale fantastice… Căruța a rămas aceeași, poate doar ușor cosmetizată, dar ne pregătim pentru nave spațiale. Zău așa!
Ceea ce era acceptabil acum 20 de ani nu mai are nici o legătură cu așteptările și nevoile de astăzi ale societății.
Este greu de conceput evoluția fără fundația adevărului. Și, totuși… iată că adevărurile fabricate, care, în cel mai bun caz, reprezintă nuanțe de adevăr, câștigă teren, oferind alternative spectaculoase, ușor de înțeles, logice și cu impact puternic emoțional – prin comparație, adevărul adevărat este banal, dacă nu chiar plictisitor, obositor și, chiar, neverosimil. Ciudat, nu-i așa?
Vă vine să credeți că Statul doar atâta poate, la acest moment? Dacă acesta este purul adevăr, banal și inacceptabil? Sau poate preferați conspirațiile mondiale, marile puteri care se tem de o Românie dezvoltată, multinaționalele care doresc doar pentru ele fantastica piață de consum românească și bogățiile acestei țări…?
99% sunt minciuni, mi-a spus un manager de multinațională. Și atunci, cum putem evita, sau măcar scădea riscul manipulării?
Bunul simț a rămas cea mai importantă protecție. Este acesta suficient?
Radu BORCESCU
radu.borcescu@ziuacargo.ro
Împreună mișcăm lucrurile!
