Pachetul Mobilitate 1 a intrat în zona trialogului. Iar lucrurile par să se miște repede. Comisia TRAN din cadrul Parlamentului European a decis, la finalul lunii septembrie, inițierea procedurii, iar prima întâlnire a avut loc pe 3 octombrie, în condițiile în care actuala echipă din Comisia Europeană își încheie mandatul la finalul acestei luni, după cum atrăgea atenția UNTRR. Se pune întrebarea: vor accepta, în tot acest proces, statele din vest anumite compromisuri?
Graba în care pare să fie abor – dat trialogul nu mai lasă niciun semn de întrebare privind adoptarea sau nu a unor reguli noi la nivelul UE, care vor afecta, în special, statele din estul Europei. Unde poate duce, însă, negocierea? Cărțile trebuie jucate bine, iar lucrurile privite în ansamblu.
Vă propun ca, în acest număr al revistei, să ne oprim asupra unor cifre publicate relativ recent de Eurostat, cu privire la transportul rutier de marfă la nivel european. Pentru că este vorba despre o statistică, informațiile se opresc la nivelul anului 2017, dar, fără îndoială, ne indică de ce nu ar trebui să ne așteptăm decât la încrâncenare din partea statelor vestice.
Polonia a detronat Germania în topul activității de transport rutier
2017 marchează trecerea Poloniei în fruntea clasamentului privind volu – mul total de activitate de transport rutier, cu 335.200 de milioane tkm, care a detronat Germania (liderul pe termen lung al Europei), plasată acum pe locul 2, cu 313.149 de milioane tkm. Pe locul 3 se află Spania, la o distanță semnificativă, înregistrând un volum de 231.109 milioane tkm, și abia pe locul 4 Franța (chiar dacă în creștere, în 2017), cu 167.691 milioane tkm, aproximativ jumătate din cifra consemnată de Polonia.
„În mod izbitor, Polonia a înregistrat o creștere de peste 15% într-un an, propulsând sectorul de transport al țării pe locul 1 în Europa și de tronând, astfel, liderul de lungă durată, Germania. 2017 a fost și un an bun pentru pavilioanele importante din sud, precum Spania, Italia și Franța, care au încheiat anul respectiv cu creșteri de 6,5%, 7,6% și respectiv 6,26% datorită, în special, pieței interne. Germania a scăzut cu 0,83%, din cauza reducerii semnificative a activității sale inter naționale (-5,9%)”, arată o analiză realizată de Comitetul Național Rutier francez (CNR).
România este așezată pe locul 8, între Olanda și Cehia, cu o activitate totală de transport, în 2017, de 54.704 milioane tkm.
Industria autohtonă de transport a fost mai activă, în 2017, decât cele din țări precum Suedia, Lituania, Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Austria sau Grecia.
Chiar dacă statele vestice au investit, în ultimul timp, în transportul feroviar, cifrele publicate de Eurostat indică o stare de fapt privind evoluția in dustriei de transport rutier. Iar tendințele devin chiar mai evidente, atunci când analizăm piața pe segmente.
Vest-europenii se concentrează pe piața internă
Atunci când vorbim despre trans port intern, forța economiilor din Vest de vine evidentă, primele 3 locuri fiind îm părțite de Germania, Franța și Spania, cu 271.666, 155.876 și respectiv 154.666 de milioane tkm, în 2017. Polonia se plasează pe locul 5 cu 120.036 de milioane tkm, iar România pe poziția 15, cu 13.548 de milioane tkm.
CNR observă că ponderea transportului intern în total a scăzut în state pre cum Polonia (36%), România (25%) și Lituania (8%).
Românii, umăr la umăr cu nemții, în zona de transport internațional
Zona de transport internațional este condusă de departe de Polonia, cu 215.184 de milioane tkm, urmată de Spania, cu 76.442 de milioane tkm, și Germania cu 41.483 de milioane tkm. Plasată pe locul 4, România s-a aflat, în 2017, foarte aproape de Germania pe acest segment, cu o activitate totală de transport internațional de 41.156 de milioane tkm.
Activitatea internațională tradițională (bilaterală) a crescut mai lent decât alte subactivități internaționale, arată CNR. Polonia, lider pe toate segmentele, și-a consolidat poziția grație unei rate de creștere de 14,8%. Spania a crescut cu 6%, dar nu a putut atinge decât 50% din volumul de activitate al sectorului polonez, în zona de transport bilateral.
În top 3 la cross-trade și…
În zona de transport cross-trade (intracomunitar), România intră în top 3. Astfel, pe primele 3 locuri la acest capitol se situează Polonia, urmată de Lituania și România, cu 61.700, 20.926 și respectiv 19.669 de milioane tkm. De altfel, primele 8 steaguri care domină Europa pe acest segment sunt est-europene.
Putem observa, în acest context, că transportul intracomunitar este mai important, în prezent, pentru industria autohtonă de profil decât transportul internațional bilateral.
… pe locul 2 la cabotaj
Și în ceea ce privește cabotajul ne aflăm în top. În 2017, cărăușii polonezi sunt campioni pe acest segment cu 17.897 de milioane tkm, urmați de firmele din România și cele din Spania, cu 3.921 și respectiv 2.781 de milioane tkm.
Potrivit CNR, cabotajul reprezintă mai puțin de 4% din activitatea internă a piețelor europene de transport. Cu toate acestea, este de departe activitatea care a evoluat cel mai mult în ultimii ani. Rata sa de creștere a atins 16,9% în 2017, datorită în special performanței spectaculoase a primelor 4 țări din clasament.
De menționat că 71% din cabotajul european este asigurat de noile state membre UE, în condițiile în care acest tip de activitate a crescut cu 25,1% an de an în cazul lor, comparativ cu doar 1,21% în cazul UE15. CNR subliniază că 47% din cabotajul european total are loc pe teritoriul Germaniei și 27% pe teritoriul francez.
Franța a înregistrat de 40 de ori mai mult cabotaj efectuat pe teritoriul său, decât a realizat pe teritoriul altor state.
Cifra, potrivit CNR, reprezintă un record al tuturor timpurilor, în UE. În ceea ce privește Germania, raportul privind cabotajul este de 12 la 1. Pe de altă parte, însă, cărăușii olandezi (pe locul 6 în Europa în această zonă) au efectuat de două ori mai mult cabotaj decât a fost realizat pe teritoriul statului de origine.
CNR apreciază, în acest context, că evoluția este inegală, la nivel european. Transportatorii din țările din Europa de Est au obținut rezultate record, datorită extinderii activității lor internaționale, în timp ce economiile dezvoltate din Europa de Vest sunt tot mai concentrate asupra pieței interne, care este amenințată, potrivit analiștilor francezi, de creșterea constantă a cabotajului. Studiile CNR realizate la nivelul Franței arată că dinamica pieței forței de muncă din Europa de Vest nu mai permite călătorii lungi și internaționale. De asemenea, un impact negativ există inclusiv asupra călătoriilor interne pe distanțe lungi, un element pe care șoferii din Europa de Est îl utilizează rapid pentru salarii mult mai mari decât media lor națională.
Acestea sunt cifre privind piața în 2017…
… iar, între timp, tendințele s-au adâncit. Concluziile le puteți trage dumneavoastră, dar lucrurile trebuie privite în ansamblu. Multe companii din vestul Europei, au investit în state din est, iar grupuri care își au sediul central în UE15 utilizează parcuri sub diferite pavilioane, ca pe o flotă unică, beneficiind din plin de avantajele pieței comune.
Cele mai importante nume din logistica internațională au reprezentanțe în est și transmit, în toată pia ța unde activează, know-how și un anumit ritm de dezvoltare. Iar acestora li se adaugă marii investitori din industrie, pentru care piața unică a reprezentat un atu, devenind mai eficienți prin deschiderea de facilități de producție în statele nou intrate în UE. Românii, alături de reprezentanții ce lorlalți transportatori din estul Europei, încearcă să își joace bine cartea, iar următoarea perioadă pare să fie decisivă pentru varianta finală a Pachetului Mobilitate 1. Dar unde va duce negocierea?
Variantele așezate pe masa negocierii în trialog, conform UNTRR
REVIZUIREA REGULAMENTULUI 1071/2009 PRIVIND ACCESUL LA PROFESIE COMISIA EUROPEANĂ
• acces la profesie vehicule sub 3,5 t: sediu și capacitate financiară
• active & personal la sediul firmei proporțional cu activitatea unității. CONSILIUL EUROPEAN
• acces la profesie vehicule 2,5-3,5 t: sediu, bună reputație, capacitate financiară, competență profesională
• angajații și vehiculele firmei să fie proporționale cu volumul operațiuni. PARLAMENTUL EUROPEAN
• acces la profesie vehicule 2,4-3,5 t: sediu, bună capacitate financiară, competență profesională
• întoarcerea vehiculului în țara de stabilire (1 încărcare/descărcare) la 4 săptămâni.
REVIZUIREA REGULAMENTULUI 1072/2009 PRIVIND ACCESUL LA PIAȚA DE TRANSPORT MARFĂ COMISIA EUROPEANĂ
• 5 zile cabotaj și fără limită de operațiuni. CONSILIUL EUROPEAN
• 7 zile/3 operațiuni cabotaj + cooling off de 5 zile. PARLAMENTUL EUROPEAN
• 3 zile cabotaj fără limită de operațiuni + cooling off de 60 de ore.
REVIZUIREA REGULAMENTULUI 561/2006 PRIVIND TIMPII DE CONDUCERE ȘI DE ODIHNĂ COMISIA EUROPEANĂ
• întoarcere acasă șoferi la 3 săptămâni
• interzicerea repausului săptămânal normal în cabină. CONSILIUL EUROPEAN
• întoarcerea acasă (sediu/rezidență) a șoferilor la 4 săptămâni
• interzicerea repausului săptămânal normal în cabină. PARLAMENTUL EUROPEAN
• întoarcerea acasă (sau locație aleasă de șofer) la 4 săptămâni
• interzicerea repausului săptămânal normal în cabină. LEGE SPECIALĂ PENTRU APLICAREA DIRECTIVEI DETAȘĂRII 71/96 LA TRANSPORTURILE RUTIERE COMISIA EUROPEANĂ
• Aplicare: cabotaj, transport internațional peste un prag de 3 zile
• Exclus: tranzit. CONSILIUL EUROPEAN
• Aplicare: cabotaj, cross-trade
• Exclus: transport bilateral +1(2) operațiuni cross-trade. PARLAMENTUL EUROPEAN
• Aplicare: cabotaj + cross trade + transport combinat
• Exclus: transport bilateral + 1(2) operațiuni cross-trade.
Meda IORDAN
meda.iordan@ziuacargo.ro
