Curtea Constituțională a amânat, din nou, decizia privind contestația de neconstituționalitate a actului normativ care are în vedere transportul interjudețean.
Era un lucru de așteptat? De fapt, asistăm la o premieră.
„Este pentru prima oară când un act normativ pe transporturi suferă atât de multe amânări la Curtea Constituțională. Aproape sigur, pe acest subiect s-a așteptat o decizie politică, aceasta nu a venit, iar acum nici nu mai are cum să vină”, a arătat Augustin Hagiu, președinte FORT.
Cum a ajuns un segment care este acoperit de un număr relativ mic de firme, care generează profituri destul de mici și este puternic piratat, să creeze atât de multă presiune, la nivel politic…
„Este o miză foarte mare, așa cum și transportul județean este o miză foarte mare, chiar dacă, aparent, în ambele situații, la nivel declarativ, profitabilitatea este atât de nesemnificativă. S-aujude dus adevărate lupte și încă se mai duc, în anumite județe, pentru hegemonia loturilor traseelor sau grupelor de trasee”, a declarat Augustin Hagiu.
În acest context, este interesant faptul că, în cazul transportului județean, în ciuda licitațiilor organizate, nicio firmă străină nu a încercat să intre pe acest segment. În plus, nici măcar firme românești de transport, specializate pe alte segmente, nu au vizat transportul județean, la aceste licitații.
„Semnificativ a rămas un singur factor – modul în care jucătorii se poziționează în piață și experiența acumulată de aceștia. Este de așteptat ca și în cazul transportului interjudețean să se întâmple la fel. Dacă, să presupunem, de la 1 ianuarie 2025 se deschide piața complet, este greu de anticipat că vor apărea transportatori din afara țării care să deschidă trasee în România”, a precizat președintele FORT.
Un segment rămas în urmă
Evoluția înceată a transportului interjudețean este oglindită inclusiv prin dezvoltarea lentă a componentei de vânzări online.
„Pe interjudețean, estimez că am ajuns undeva la 23% și, poate, sezonier se atinge 25%. Este evident că fluxurile de pasageri sunt îmbătrânite și tinerii nu aleg să folosească transportul rutier regulat interjudețean. Fără investiții, fără stabilitate, fără dotările corecte și un serviciu adaptat nevoilor reale, situația nu se va schimba”, a subliniat Augustin Hagiu.
Lucrurile s-au degradat, într-un cadru legislativ rigid, dar și sub influența concurenței neloiale, cu capacități mici de transport.
„În loc de autocare luxoase, tendința a fost invers, pe măsură ce fluxurile de pasageri au fost din ce în ce mai mici”, a explicat Augustin Hagiu.
3 scenarii posibile
Primul…
La 18 martie, Curtea Constituțională declară ca fiind constituțional proiectul de act normativ.
„În acest caz, Parlamentul ia act de constituționalitate și finalizează emiterea actului normativ, cu un mic amendament, și anume va trebui să modifice ultimul paragraf din proiectul de act normativ, în sensul în care termenele pentru liberalizarea etapizată ar trebui să curgă începând cu publicarea acestuia în Monitorul Oficial”, a precizat Augustin Hagiu.
Al doilea…
Dacă este acceptată contestarea și actul normativ este declarat ca fiind neconstituțional…
„Este varianta care, din punctul meu de vedere, este cea mai corectă și cea mai plauzibilă, dacă politicul nu s-ar băga, pentru că, într-adevăr, analizând ce s-a întâmplat, acesta nu este un act normativ constituțional”, a declarat președintele FORT.
Actul normativ ar fi trimis înapoi către Parlament și… Suntem într-un an cu puține zile rămase din mandatul parlamentarilor și cu foarte multe frământări politice.
„Subiectul acesta este, încă, sensibil și nu o să se discute, pentru că nu mai este timp să se creeze un nou proiect de act normativ. Practic, dacă este acceptată contestația, actul este aruncat la gunoi. Rămânem într-o totală lipsă de perspectivă, forțați să realizăm o altă prelungire, evident, tot de 6 luni”, a precizat Augustin Hagiu.
Al treilea…
Dacă se continuă sarabanda amânărilor la Curtea Constituțională… Se ajunge, practic, la același rezultat ca și în al doilea scenariu.
„În 2025, un nou Parlament își începe activitatea și, practic, totul se reia de la zero. Acest proiect de act normativ va deveni caduc, odată ce mandatul actualului Parlament se încheie”, a spus președintele FORT.
Varianta în care actul normativ este considerat parțial neconstituțional ne-ar duce tot în Parlament și ajungem, aproape sigur, în aceeași situație.
„Doar o decizie politică majoră ar putea debloca situația, însă nu ne putem aștepta la acest lucru, în actualul context.” – Augustin Hagiu
De ce neconstituțional?
„Forma actului normativ între cele două camere s-a modificat consistent. S-a schimbat, practic, sensul acestuia, ca aplicabilitate. Totodată, nu a fost trantaă absolut deloc componenta de serviciu de utilitate publică, din transportul interjudețean. Și era obligatoriu să se facă, în legătură cu transportul pensionarilor”, a reamintit Augustin Hagiu.
Practic, am ajuns în situația, cel puțin ciudată, în care mult dezbătuta lege privind liberalizarea transportului național se dovedește a fi cea mai sigură modalitate de a prelungi valabilitatea actualelor licențe de traseu, pe termen nedeterminat.
„Totul este blocat în zona aceasta și lucrurile sunt cu atât mai încurcate, cu cât Ordinul 980 nu mai poate fi aplicat, odată ce instanțele s-au pronunțat asupra lui și actualul program de transport interjudețean rămâne blocat, fără posibilitatea de a mai modifica ceva. Suntem prizonierii acestei opțiuni. Practic, nu poți să faci nicio mișcare, timp în care cei care nu sunt încorsetați în licențele interjudețene zburdă, dezvoltând noi servicii și folosind tot felul de subterfugii pentru a da o aparență legală”, a arătat Augustin Hagiu.
Evoluție… doar ilicită
La ora actuală, câștigă teren fenomenul 8+1 și, chiar, autoturismele care acoperă tot mai mult din nevoia de transport, la nivel național. În aceste condiții, pasagerii sunt nevoiți să circule în condiții de siguranță redusă, cu firme care nu dețin un minimum de asigurări necesare pentru călători și bagaje, nu au licență, nu pleacă din autogări sau puncte clar determinate, nu au un grafic de circulație clar…
Și este un fenomen care ia amploare rapid.
„Pentru cei care piratează, acum, transportul interjudețean cu mașini mici, este o felie de oportunitate care se va închide, la un moment dat, atunci când piața nu va mai avea loc să se dezvolte. Adică vor fi atât de mulți jucători, încât se vor concura între ei. Iar atunci când fereastra de oportunitate se va închide, aceste entități nu vor face pasul următor, adică achiziționarea unor mijloace de transport cu o capacitate mare”, a arătat președintele FORT.
Nu putem uita nici „cuponiada”… pentru că acest fenomen încă există.
„Sunt câteva curse interjudețene interesante, care merită urmărite. Este vorba despre curse foarte lungi, care străbat, practic, întreaga țară și merg permanent plin pe plin. Și, uneori, dacă se adună biletele vândute cu cupoanele, este depășită capacitatea de transport a autocarelor. Cei care s-au bazat pe cuponiadă au știut de ce o fac. Pentru că aceste trasee își acoperă fără probleme costurile operaționale doar din cupoane și pot funcționa profitabil, chiar și în condiții de austeritate – flux redus de pasageri. Cei care au folosit cupoanele și-au omorât concurența, în timp”, a arătat Augustin Hagiu.
Și mai este și situația curselor interjudețene foarte scurte…
„Așa arată România, cu trasee extrem de lungi nejustificate, dar care, cu ajutorul cupoanelor, au putut să mențină activitatea, să asigure un standard și chiar să creeze o clientelă reală…. Alături de curse foarte scurte. Lipsește din acest peisaj exact ceea ce ar trebui să reprezinte nucleul transportului interjudețean, cursele de mediu parcurs, care, la ora actuală, sunt la pământ. Pentru că pirateria și transferurile către aeroport preiau mare parte dintre călători”, a concluzionat președintele FORT.
Radu BORCESCU
radu.borcescu@ziuacargo.ro
