Modificarea reglementărilor privind timpii de condus şi odihnă şi negocierile cărăuşilor cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor pe marginea impozitării diurnelor şi a altor teme cu implicaţii majore în activitatea de transport sunt probabil cele mai importante subiecte ale ultimei perioade pentru sectorul de profil din România.
Legislaţia naţională pentru aplicarea reglementărilor privind timpii de condus şi odihnă s-a modificat la începutul acestui an, după ce a fost publicată în Monitorul Oficial, în data de 30 ianuarie, OG 8 care modifică şi completează OG 37/2007.
Actul normativ a intrat în vigoare la câteva zile după publicare şi introduce amenzi care ajung până la 12.000 de lei, diminuate faţă de cele prevăzute în OG 37, unde limita maximă era de 16.000 de lei.
Concret, pentru încălcările Regulamentului (CE ) 561/2006 şi Regulamentului (CE) 165/2014 şi, după caz, ale Acordului AETR sancţiunile variază între 9.000 şi 12.000 lei. Ordonanţa stabileşte de asemenea, încălcări foarte grave pentru care se aplică amenzi între 4.000 şi 6.000 lei şi încălcări grave pentru care amenzile merg între 600 şi 1.000 de lei. De menţionat că sancţiunile pentru încălcările minore variază, de acum încolo, între 250 şi 500 de lei, valorile fiind mult reduse faţă de cele prevăzute în OG 37, unde amenzile pentru aceste abateri erau între 1.500 şi 3.000 de lei.
Problema diurnelor pare să se tranşeze pozitiv
La începutul acestui an, au continuat negocierile dintre transportatori şi reprezentaţii Ministerului Finanţelor, iar în cadrul întâlnirii din 2 februarie, Ministrul Finanţelor Publice, Darius Vâlcov, a menţionat că în opinia sa problema impozitării diurnelor este rezolvată, fiind depus un material privind convocarea Comisiei Fiscale Centrale. În această perioadă, este aşteptată Decizia Comisiei, care ar trebui să fie una favorabilă mediului privat. Altfel spus, nu se va mai pune problema unei impuneri retroactive a diurnelor. Aceasta nu înseamnă însă că în următoarea perioadă autorităţile nu ar putea avea în vedere reducerea cuantumului diurnei neimpozabile.
Asociaţiile profesionale au depus, de asemenea, cu ocazia întâlnirii cu ministrul Finanţelor Publice, un document care include o serie de propuneri de modificare a Codului Fiscal. Documentul este semnat de Asociaţia Patronală a Transportatorilor Europa 2002, Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri Români, Federaţia Operatorilor Români de Transport, Asociaţia Operatorilor de Transport Rutier Apulum, Uniunea Naţională a Patronatului Român, Asociaţia Română pentru Transporturi Rutiere Internaţionale şi Asociaţia Cărăuşilor Particulari din România. De menţionat că propunerile au fost considerate de către ministrul Vlasov ca fiind rezonabile şi au fost preluate spre analiză.
Potrivit documentului depus la Finanţe, costurile cu personalul ocupă un loc semnificativ în bugetele transportatorilor români, iar în condiţiile în care forţa de muncă din acest sector migrează din ce în ce mai mult către alte ţări care oferă condiţii financiare mai avantajoase, a devenit tot mai dificil pentru companiile autohtone să-şi păstreze personalul. În acest context, un avantaj competitiv fragil este reprezentat la momentul de faţă de posibilitatea de a acorda şoferilor indemnizaţii neimpozabile în cazul deplasării în interes de serviciu, în limitele acordate oricărui angajat român aflat în delegare. În acest context, asociaţiile profesionale au propus modificări ale Codului Fiscal pentru menţinerea acestui avantaj şi eliminarea oricăror interpretări adverse în ce priveşte dreptul şoferilor la diurnă neimpozabilă.
Transportatorii propun scutirea de impozit a profitului investit în vehicule
Cărăuşii au cerut, de asemenea, extinderea aplicării măsurii de scutire de impozit pe profitul reinvestit şi asupra mijloacelor fixe de natura vehiculelor de transport marfă şi persoane. Aceasta mai ales în situaţia în care reînnoirea şi extinderea parcurilor auto deţinute de transportatori necesită mari eforturi, în condiţiile în care accesul la finanţare este dificil şi presupune costuri foarte mari în comparaţie cu cele practicate pe alte pieţe cu care transportatorii români se află în competiţie directă.
În ceea ce priveşte accizele, cărăuşii au solicitat fie renunţarea la măsura supraccizării motorinei fie majorarea nivelului accizei returnate transportatorilor de la 0,04 EUR/litru în prezent la 0,07 EUR/litru. În document se arată că dacă se doreşte ca această măsură să fie una funcţională se impune modificarea procedurii de rambursare în sensul eliminării birocraţiei inutile. În plus, este necesară urgentarea plăţilor prin utilizarea unui sistem electronic de centralizare a datelor şi rambursarea automată a sumelor rezultate, odată stabilite cantităţile de combustibil achiziţionate de către operatorii de transport.
Pe lângă propunerile de modificare a Codului Fiscal, operatorii de transport susţin iniţierea unui dialog activ cu Ministerul Finanţelor Publice şi cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, pentru a pune bazele unui parteneriat de colaborare echitabil pentru ambele părţi.
Ei au propus o modificare a rolului autorităţii fiscale, în sensul accentuării laturii preventive a procedurilor şi a renunţării la direcţia strict punitivă, precum şi repoziţionarea activităţii de control în sensul redefinirii procedurilor după parcurgerea unui proces de consultare a contribuabililor, astfel încât contribuabilul să aibă posibilitatea de a răspunde în timp util inspectorilor fiscali, fără ca aceasta să însemne o blocare a activităţii curente.
O altă idee scoasă în evidenţă de cărăuşi ţine de găsirea unor soluţii care să permită continuarea activităţii contribuabilului şi recuperarea prejudiciului, în cazul identificării unor situaţii de interpretări eronate a legislaţiei care au dus la stabilirea unor debite suplimentare în sarcina contribuabililor. Pe de altă parte, în situaţia în care legislaţia se dovedeşte a fi neclară, neclaritățile din lege trebuie interpretate în favoarea contribuabililor potrivit principiului „in dubio contra fiscum”.
Foarte importantă este, de asemenea, potrivit documentului semnat de asociaţiile profesionale, responsabilizarea reprezentanţilor autorităţii fiscale în sensul atragerii răspunderii acestora în cazul efectuării unor abuzuri sau erori în cadrul procedurilor de inspecţie fiscală.
Cărăuşii vor egalitate în relaţie cu Fiscul
Asociaţiile profesionale din transporturi au cerut ministrului Finanţelor crearea unui sistem de egalitate între Autorităţile fiscale şi Contribuabil în privinţa accesoriilor (dobânzi şi penalităţi de întârziere) datorate pentru neîndeplinirea în termenul prevăzut de lege a obligaţiilor. Aşa cum în cazul contribuabililor, obligaţia de a plăti accesorii intervine automat conform prevederilor din Codul de Procedură, tot aşa ar trebui ca obligaţia Autorităţii de a plăti penalităţi şi dobânzi de întârziere să fie implicită, fără a obliga contribuabilul să ceară aceste drepturi în instanţă.
Meda BORCESCU
meda.borcescu@ziuacargo.ro
