„Influența socială reprezintă orice schimbare pe care relațiile persoanei cu alții o produc asupra activităților intelectuale, asupra emoțiilor sau acțiunilor ei” (Abric, 2002). Iar această schimbare poate avea o consistență diferită când suntem în trafic și, în loc să se simtă doar mirosul primăverii, intervine și cel de alcool. Pentru că influența și a influența capătă nuanțe dificile, atunci când schimbările au ca sursă… alcoolul, consumul acestuia având un efect persuasiv considerabil și îndepărtând acțiunile conducătorului auto de o conduită corectă.
Exemplificăm aceste influențe cu două situații în care consumul de alcool nu „se estompează” în cromatica primăverii, ci este premisa infracțiunii de dare de mită și se prelungește în pedepse.
Un conducător auto oprit în trafic a fost testat cu aparatul etilotest de către polițiștii rutieri, aceștia identificând 0,97 mg/l alcool pur în aerul expirat. Ca urmare a acestui rezultat și pentru ca agenții de poliție să efectueze cercetările într-o manieră în care să nu îi fie antrenată răspunderea penală pentru săvârșirea infracțiunii contra siguranței circulației rutiere, încălcându-și atribuțiile de serviciu, consumatorul de alcool a promis polițiștilor 5.000 de lei.
Și pentru că, în exercitarea atribuțiilor sale, funcționarul public care a luat cunoștință de săvârșirea unei infracțiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu, are obligația de a sesiza de îndată organul de urmărire penală, polițiștii au sesizat imediat fapta de corupție lucrătorilor din cadrul Direcției Generale Anticorupție, care, sub îndrumarea procurorului, au procedat la constatarea în flagrant a săvârșirii infracțiunii de dare de mită, inculpatul fiind surprins oferind cu titlu de mită suma de 2.100 de lei.
În acest context, reamintim că, potrivit art. 293 din Codul de procedură penală, este flagrantă „infracțiunea descoperită în momentul săvârșirii sau imediat după săvârșire. Este, de asemenea, considerată flagrantă și infracțiunea al cărei făptuitor, imediat după săvârșire, este urmărit de organele de ordine publică și de siguranță națională, de persoana vătămată, de martorii oculari sau de strigătul public, ori prezintă urme care justifică suspiciunea rezonabilă că ar fi săvârșit infracțiunea sau este surprins aproape de locul comiterii infracțiunii cu arme, instrumente sau orice alte obiecte de natură a-l presupune participant la infracțiune”.
Astfel, tribunalul a dispus condamnarea la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pentru săvârșirea infracțiunilor de dare de mită și conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe. De asemenea, a fost aplicată pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a conduce autovehiculele pe o durată de 1 an și 6 luni și a fost menținută măsura asiguratorie a sechestrului asupra sumei de 2.100 de lei, oferită cu titlu de mită.
Refuz de prelevare de mostre
În cea de a doua situație, un agent de poliție din cadrul unui post de poliție a sesizat Direcția Generală Anticorupție cu privire la faptul că, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu pe linie rutieră, împreună cu alți doi colegi de serviciu, au oprit în trafic, un conducător auto care, aflat sub influența băuturilor alcoolice, a refuzat testarea cu aparatul alcooltest. Fiind condus la o unitate medicală, conducătorul auto a refuzat recoltarea de probe biologice, iar ulterior, acesta a promis polițistului, în repetate rânduri, o sumă de bani neprecizată, pentru a nu i se întocmi documentele de constatare a infracțiunii de refuz de prelevare de mostre biologice. Sub coordonarea procurorului de caz, lucrători de poliție judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție, l-au prins în flagrant pe conducătorul auto în timp ce oferea polițistului denunțător suma de 2.800 de lei, cu scopul distrugerii actelor procedurale pe care acesta le întocmise, pentru săvârșirea infracțiunii de refuz de prelevare de mostre biologice.
Legislația penală sancționează orice acțiune care afectează integritatea funcționarului public, acesta având ca principală obligație de serviciu aplicarea și respectarea întocmai a legii. Iar principala obligație a conducătorilor auto este cea a menținerii unui spațiu de siguranță rutieră, fără a încerca să influențeze corectitudinea exercitării atribuțiilor de serviciu pe linie rutieră.
Viorela BUCUR
comisar-șef
Direcția Generală Anticorupție
