În orice instituție publică, există anumite vulnerabilități, factori de risc, care pot sugruma performanțele managementului public, indiferent de domeniul la care facem referire. Corupția reprezintă un impediment ce afectează întreaga societate. Ținând cont de complexitatea formelor de manifestare a acestui flagel, instituțiile specializate anticorupție dezvoltă politici și strategii care să ducă la o diminuare a cazurilor înregistrate.
Având în vedere multitudinea de definiții, esența corupției este determinată de utilizarea într-un mod abuziv de către un individ al unei organizații publice a poziției sale în organizație, sau a resurselor acestei organizații, pentru scopuri private. Aceste acte sunt conștiente, intenționate, nu accidentale sau incidentale.
Acela care dă sau ia mită, dar și acela care utilizează într-un mod arbitrar, pentru scopuri private, resursele instituției publice în care activează, o fac în perfectă cunoștință de cauză, cu toate că, în unele cazuri, nu ar fi de acord cu aceste practici. Și aici facem referire la cei care trebuie ,,să dea ceva” pentru a obține anumite servicii de care ar trebui să beneficieze fără a face favoruri personale membrilor organizațiilor publice.
Fenomenul corupției este extrem de familiar și instituțiilor care fac parte din Ministerul Afacerilor Interne. Cazuistica în domeniul corupției și vulnerabilitățile asumate de structurile Ministerului Afacerilor Interne evidențiază foarte clar că angajații instituției prezintă, în continuare, un interes constant din partea grupărilor infracționale, care au nevoie de date clare și punctuale, pentru a-și putea duce la îndeplinire operațiunile. Pe de altă parte, tipurile de corupție mică, precum și regularitatea cu care acestea se produc, în special în structurile care au contact direct cu cetățeanul, determină riscuri organizaționale evidente, care duc, într-un final, la manifestarea corupției, pe fondul indicelui scăzut de integritate a celor care comit astfel de fapte de corupție.
De altfel, acest indice scăzut de integritate a anumitor funcționari publici este de natură a produce un sentiment de neîncredere cetățenilor, vizavi de tot ceea ce înseamnă serviciu public. Un singur element corupt poate distruge munca acelora responsabili, care acționează într-o manieră echitabilă și imparțială, punând interesul public înaintea câștigului personal, și care-și îndeplinesc îndatoririle de serviciu într-un mod care să confere un exemplu pentru cetățeni, colegi, familie.
Este imperios necesar ca factorii de conducere, dar și salariații entității publice să cunoască și să susțină valorile etice și ale organizației, să respecte și să aplice reglementările cu privire la etică, integritate, evitarea conflictelor de interese, prevenirea și raportarea fraudelor, actelor de corupție și semnalarea neregularităților.
Spre exemplificare
23 octombrie 2022. Un echipaj de poliție rutieră din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Harghita – Serviciul Rutier a oprit în trafic un conducător auto care se deplasa cu viteza de 99 km/h pe un tronson de drum unde limita de viteză maximă admisă este de 50 km/h, ocazie cu care, pentru a nu-i fi aplica măsurile legale, șoferul i-a oferit polițistului suma de 200 de lei.
Oferta a fost refuzată ferm de către agentul de poliție, fapta fiind sesizată Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Harghita.
Interacțiunea dintre agentul de poliție și conducătorul auto a fost surprinsă cu aparatul ,,bodycam” din dotarea agentului de poliție, imaginile contribuind semnificativ la administrarea probatoriului în cauză.
În baza ordonanțelor de delegare emise de către procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita, organele de cercetare penală ale Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Harghita au efectuat mai multe acte procedurale în cauză.
La finalizarea cercetărilor, procurorul desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita și inculpatul au încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției sub aspectul săvârșirii infracțiunii de dare de mită, stabilindu-se o pedeapsă de 1 an și 5 luni închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei și stabilirea unui termen de supraveghere de 2 ani, precum și obligarea la prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității pe o perioadă de 70 de zile.
Acordul de recunoaștere a vinovăției a fost admis de către magistrații Curții de Apel Târgu Mureș, hotărârea fiind definitivă.
Integritate pentru credibilitate
Cu toții ne dorim o schimbare la nivelul instituțiilor publice. Fie că vorbim de sistemul de învățământ, fie că facem referire la sistemul de sănătate sau orice alt serviciu de interes public, toți urmărim același deziderat: o Românie altfel!
Din păcate, această dorință interioară a multora dintre noi nu poate fi transpusă în practică fără un front comun din partea majorității indivizilor care formează un stat. Adică a noastră, a tuturor. Este nevoie de curaj și de responsabilitate, pentru a putea genera o schimbare în sistemele publice, pe care ni le dorim să funcționeze după modelul european. Un model care poate fi transpus în practică numai dacă este implementat coerent și atent monitorizat de structurile responsabile cu prevenirea și combaterea corupției din stat. Dar nu e suficient! Este nevoie și de suportul dumneavoastră, al celor ce doresc o schimbare reală, nu doar la nivel declarativ. Haideți să încercăm să contribuim împreună, într-un mod eficient, la acest deziderat mult-dorit de majoritatea cetățenilor. Și nu uitați: și faptul că ne mulțumim cu salvări „personale”… ne-a adus în punctul în care ne aflăm în momentul de față!
Adrian GRIGORE
subcomisar de poliție
Direcția Generală Anticorupție
