„Implicarea reprezintă o stare mentală pozitivă, de împlinire, care apare în contextul muncii”[1] și care are ca rezultat un grad optim de încredere și respect reciproc. Dar, uneori, această implicare este interpretată diferit, mai ales când dorința de a câștiga mai mult (din punct de vedere financiar), dacă este posibil, și imediat, îi aduce pe semenii noștri în situația de a pune în practică decizii non-etice și ilicite. Și, eliminând orice reținere în a se îndepărta de cadrul legal al vieții cotidiene, consecințele negative înseamnă suportarea restricțiilor de sancționare aplicate de instituțiile statului.
Pentru a se sustrage sancțiunilor, unii dintre cei ce se implică în astfel de acțiuni încearcă să își atragă „susținerea” sau „protecția” unui responsabil din cadrul instituției, cu competențe în zona de interes, prin utilizarea unui stimulent de natură financiară.
Aceasta trebuie să fi fost intenția a 4 conaționali, care au decis să profite de soarta grea a unor cetățeni din societăți defavorizate, care doreau să tranziteze România, spre zone mai prospere, și care au atras în activitatea lor și un lucrător al poliției de frontieră.
Grup infracțional, destructurat
Astfel, în cadrul activităților de urmărire penală vizând destructurarea unui grup infracțional organizat, cu caracter transfrontalier, specializat în traficul de migranți, în cursul anului 2022, procurorii DIICOT, împreună cu ofițeri din cadrul Direcției Generale Anticorupție și Poliției Române, au reușit identificarea a 5 persoane implicate în activitatea infracțională. Față de aceste persoane a fost luată măsura reținerii și au fost formulate propuneri de luare a unor măsuri preventive. 4 dintre inculpații cercetați în cauză au avut rolul de asigurare a protecției transporturilor, inclusiv prin atragerea prin corupere, în activitatea infracțională, a unui lucrător de poliție din punctul de trecere a frontierei și de asigurare, din punct de vedere logistic, a activității (identificarea și închirierea de locații pentru transferarea și gruparea migranților aflați pe teritoriul României, racolarea șoferilor dispuși să efectueze transportul, obținerea de autovehicule de mari dimensiuni și a documentației necesare).
În privința infracțiunii de trafic de migranți, în sarcina celor 4 inculpați s-a reținut că au ajutat la realizarea a două transporturi, având drept scop trecerea frauduloasă a frontierei de stat a României a unui număr total de 141 de migranți (adulți și copii de diverse naționalități, printre care irakieni, sirieni, afgani și pakistanezi).
În ceea ce îl privește pe cel de-al cincilea inculpat, s-a reținut că, în calitate de lucrător de poliție de frontieră, a sprijinit acest grup infracțional organizat, asigurând protecția transporturilor, în vederea minimalizării riscurilor de depistare, respectiv a îngreunării tragerii la răspundere penale a persoanelor implicate.
De asemenea, în intervalul martie-aprilie 2017, inculpatul, cu atribuții de control pe linia traficului de migranți, a acceptat promisiunea primirii unor sume de bani (10.000 de euro, aferentă fiecărui astfel de transport fraudulos), respectiv a primit suma de 8.500 de euro de la membrii grupului infracțional organizat, pentru a asigura trecerea transporturilor frauduloase de grupuri de migranți în punctul de frontieră, cu direcția de ieșire din România, prin neefectuarea controlului corespunzător atribuțiilor de serviciu.
Consecințe
În urma propunerilor formulate, față de unul dintre inculpați s-a dispus arestarea preventivă, față de 3 dintre inculpați fiind dispusă măsura arestului la domiciliu și față de un inculpat controlul judiciar, măsuri preventive impuse și de comiterea de către membrii grupului a infracțiunilor de corupție, de natură să aducă atingere autorității unei structuri specializate a Ministerului Afacerilor Interne.
Lucrătorul de poliție de frontieră a încălcat atât prevederile legale referitoare la atribuțiile de serviciu, dar și prevederile privind comportamentul integru, acceptând sume de bani în schimbul renunțării la etica profesională, fiind trimis în judecată și condamnat și pentru comiterea infracțiunii de luare de mită, faptă prevăzută de art. 289, alin. 1 din Codul penal.
De asemenea, în afara infracțiunilor pentru protejarea drepturilor și libertăților migranților, cei 4 doritori de câștig rapid și ilegal au fost trimiși în judecată și condamnați pentru comiterea infracțiunilor de dare de mită, faptă prevăzută de art. 290 alin. 1 din Codul penal, care este sancționată cu închisoare de la 2 la 7 ani.
În acest context, Direcția Generală Anticorupție vă recomandă, stimați cititori, să fiți vigilenți cu privire la astfel de cazuri și să vă implicați în păstrarea unui climat de integritate, semnalând la Call center-ul anticorupție 0800.806.806 orice posibilă faptă de corupție. Doar împreună putem contribui la combaterea acestui flagel!
Viorela BUCUR
comisar-șef de poliție
Direcția Generală Anticorupție
[1] W. B. Schaufeli, A. B. Bakker, „Job demands, job resources, and their relationship with burnout and engagement: a multi-sample study”, în Journal of Organizational Behavior, 25, 2004.
