Ce nu au reuşit două guverne vrea ministrul Marilor Proiecte, Dan Şova, în doi ani: să dea gata Autostrada Comarnic-Braşov, şi nu oricum, ci în 24 de luni de la ordinul de începere a construirii ei, adică din octombrie anul acesta. Până atunci va fi cunoscut câştigătorul licitaţiei şi se va semna contractul de concesionare pe 30 de ani, ce include şi perioada de proiectare şi execuţie a lucrării. La sfârşitul lui februarie, au fost depuse patru oferte şi urmează calificarea pentru etapa de dialog competitiv şi, apoi, atribuirea. Va fi o lucrare grandioasă: 53 de poduri, pasaje, viaducte şi 18 tuneluri pe cei 58 de km ai autostrăzii. Valoarea estimată de CNADNR pentru această investiţie este de 5,32 miliarde de lei, fără TVA, adică 1,2 miliarde de euro în total şi cam 21 de milioane de euro pe km.
Au depus oferte compania China Communications Construction şi 3 asocieri. Prima este formată din firmele româneşti Spedition UMB şi Tehnostrade, a doua din Vinci (Franţa), Strabag (Austria) şi Aktor (Grecia), iar a treia din Impregilo şi Salini (Italia).
Amintim că licitaţia pentru consultanţa la reactualizarea studiului de fezabilitate aferent contractului de concesiune a autostrăzii a fost suspendată anul trecut de două ori de către CNSC, după ce casa de avocatură „Boştină şi Asociaţii“ a depus contestaţie faţă de modul în care a fost întocmit caietul de sarcini. Acum, pare că totul a intrat pe făgaşul normal.
Culmea este că s-au înscris la preselecţia pentru dialogul competitiv şi constructorii care acum 3 ani au fentat statul român: asocierea Vinci (Franţa)-Aktor (Grecia), care a câştigat licitaţia în 2010 şi a renunţat ulterior la contract, pe motiv că nu îi sunt acceptate anumite clauze şi, din această cauză, nu îşi poate asigura finanţarea.
Tronsonul de autostradă Comarnic-Braşov era proiectat atunci la 55 de km, avea ca termen de finalizare anul 2014, iar statul român ar fi plătit în 26 de ani, în total, 4,8 miliarde euro. Acum, Vinci-Aktor mizează, poate, pe cooptarea în asociere a austriecilor de la Strabag, unul dintre cei mai mari şi mai serioşi constructori din Europa Centrală şi de Est.
Oricum, statul s-a deşteptat între timp şi pentru cei ce doresc să se califice în cursă a impus condiţii clare: companiile trebuie să prezinte dovada că în ultimii 3 ani fiscali au realizat o cifră de afaceri medie anuală de cel puţin 1,3 miliarde de lei şi să demonstreze că dispun de resurse financiare care să acopere costurile aferente realizării proiectului.
Firmele româneşti care participă în asociere la licitaţie, Spedition UMB şi Tehnostrade, îi aparţin omului de afaceri Dorinel Umbrărescu. Sunt constructori care şi-au probat deja valoarea: Spedition UMB, pe tronsonul construit la Autostrada Bucureşti-Ploieşti şi pe Autostrada Timişoara-Lugoj, iar Tehnostrade, alături de UMB, pe primul tronson al autostrăzii Timişoara Lugoj şi pe reabilitarea mai multor drumuri naţionale.
La finele anului trecut, asocierea Spedition UMB-Tehnostrade a câştigat licitaţia pentru construirea unui tronson de 8,7 kilometri între Gilău şi Mihăieşti al Autostrăzii Transilvania.
Provocare pentru chinezi
China Communication Construction, companie chineză specializată în construirea de autostrăzi şi poduri, cu filiale în 70 de ţări, a anunţat la finele anului trecut că este interesată să participe la proiecte de infrastructură din Bucureşti. Reprezentanţii săi se tot întâlnesc de doi ani cu primarul general Sorin Oprescu, care le-a dezvăluit faimosul proiect al Autostrăzii suspendate.
Până acum nu s-a perfectat nimic, deşi Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat încă din vara trecută finanţarea investiţiei, estimată la 1,5 miliarde euro. Un pic mai scumpă decât Autostrada Comarnic-Braşov. Cum chinezii au intrat în cursă pentru Comarnic-Braşov, Oprescu îi va pierde de muşterii.
Traseu prin munţi
Traseul Autostrăzii Comarnic-Braşov va fi pe un teren muntos, ce presupune realizarea unor lucrări de artă foarte scumpe: 53 de poduri şi viaducte şi 18 tuneluri în lungime totală de 2,89 km.
Autostrada a fost împărţită în două tronsoane: Comarnic – Predeal, de 36,2 km, cu 35 de poduri, viaducte şi toate tunelurile amintite, plus un nod rutier la Râşnov şi 6 intersecţii denivelate fără acces la autostradă; Predeal – Braşov (Cristian), în lungime de 21,8 km, cu 18 poduri, pasaje şi viaducte, 3 noduri rutiere – la Sinaia, Buşteni şi Predeal – şi 5 intersecţii denivelate fără acces la autostradă.
Partea de carosabil a ambelor tronsoane va avea câte 2 benzi pe sens şi una de urgenţă, iar viteza de proiectare a fost stabilită la 80, 100 şi 120 km/h.
Încă nu se ştie dacă va fi impusă încă de la început taxă de autostradă. În documentaţia descriptivă de pe site-ul de achiziţii publice, se precizează că „Autoritatea publică recunoaşte ofertantului dreptul de a-şi recupera investiţia şi de a obţine un profit rezonabil.
Modalităţile efective şi durata acestui proces vor fi cuprinse în contractul de concesiune. Ele presupun o evaluare a surselor potenţiale de venit şi a costurilor contractului“. Totodată, se spune: „Concesionarul poate încasa venituri din tarife de utilizare a autostrăzii (taxă), în cadrul unor plafoane/marje stabilite prin contract“.
Potrivit calculelor CNADNR, „în varianta cu tarif de utilizare, traficul pe noua secţiune de autostradă va fi de 66,67% din trafic, în situaţia în care şoferii nu ar trebui să plătească taxa de utilizare“. CNADNR estimează că media zilnică anuală (MZA) a traficului va creşte de la 10.000-20.000 de autovehicule în 2015, la 22.000-36.000 în 2030 şi la 36.000-59.000 în anul 2045.
Parcări de scurtă şi medie durată
Autostrada va avea şi parcări, precum şi puncte de supraveghere a traficului şi de acordare a primului ajutor în caz de accidente. Parcările de scurtă durată vor fi la km 134+300 (Sectorul 3 Comarnic – Predeal, atât pe partea dreaptă, cât şi pe partea stângă, simetric faţă de axul drumului) şi la km 150+230.
Fiecare dintre ele va avea WC public, spaţii de odihnă, alimentare cu apă, post transformare aerian şi racord electric etc. Totodată, autostrada va avea un spaţiu de servicii tip S1, pe Tronsonul 3 Comarnic – Predeal, la Km 117+750 pe stânga şi la Km 115+400 pe dreapta. Spaţiul de serviciu tip S1 are ca scop parcare de durată medie având următoarele funcţiuni: alimentarea cu carburanţi; odihna şi deservirea pasagerilor şi conducătorilor auto.
De asemenea, autostrada va fi dotată cu un Punct de sprijin întreţinere, la Km 132+300, în Nodul de circulaţie Buşteni, ce reprezintă, de fapt, un complex tehnic de: supraveghere a traficului, a influenţei factorilor meteorologici asupra circulaţiei; acordarea de prim ajutor în caz de accidente; întreţinerea autostrăzii pe tronsonul aferent, a spaţiilor de serviciu, a marcajelor, a instalaţiilor de iluminat şi a instalaţiilor de telecomunicaţii; refaceri şi remedieri după accidente sau calamităţi naturale; perceperea de taxe şi amenzi; alimentarea cu combustibil a utilajelor de întreţinere.
Punctul de întreţinere va fi compus din: clădire operaţională, magazie de materiale antiderapante, depozit de materiale şi intervenţii, gospodărie de apă, staţie de alimentare cu combustibili, centrală termică + gospodărie combustibil, parcaje pentru utilajele de intervenţie, post transformare aerian, împrejmuiri şi porţi, iluminat perimetral.
Un spaţiu de servicii asemănător va fi amplasat la Km 161+500 stânga şi dreapta pe sectorul Predeal-Cristian. În spaţiul din interiorul Nodului de circulaţie Râşnov, la km 162+150, va funcţiona un Centru de întreţinere şi coordonare (CIC) – unitate de deservire a unui sector de autostradă, cu rol de a o menţine în stare corespunzătoare de exploatare şi de a asigura securitatea circulaţiei rutiere în sectorul arondat, reasigurând reparaţia utilajelor din dotare. CIC este, de fapt, un complex tehnic asemănător Punctului de întreţinere descris anterior.
Magda SEVERIN
magda.severin@ziuacargo.ro
