Prinși în fluxul operațional al locului de muncă, este, pentru mulți dintre noi, greu de imaginat când și cum am putea să ne implicăm în acțiuni de responsabilitate socială.
Chiar și atunci când vrei să donezi, este dificil să identifici cei mai potriviți beneficiari și nici nu ai informații legate de nevoile reale ale acestora… și aici apar organizațiile dedicate.
Banca pentru Alimente este o ONG care a fost înființată, în România, în 2016, după care a urmat deschiderea de ONG-uri în mai multe regiuni din țară, afiliate acestui proiect.
Banca pentru alimente reprezintă un serviciu de colectare gratuită a bunurilor de consum, atât alimente, cât și produse de igienă personală, textile…
„Le colectăm în spații dedicate, le triem și le pregătim pentru livrare imediată. Viteza de livrare este un aspect important, pentru că o parte dintre produsele primite sunt alimente, sunt perisabile și cu termen scurt de expirare. Colectăm de la depozite, producători, magazine alimentare (supermarket, hipermarket)… Avem parteneriate mari cu Lidl și Metro și colaborări punctuale am avut cu REWE, Penny, Kaufland. Practic, parteneriatele pe care le avem asigură o preluare săptămânală de produse, în toată țara”, a explicat Andreea Bobiș, Banca Regională pentru Alimente Cluj.
Drumul cel mai scurt de la donator, la beneficiarul final
Discutăm, în general, de mărfuri aproape de momentul expirării. Acestea sunt preluate din depozitul retailerului (platforme logistice) sau direct din magazine, în funcție de fluxul și modul de organizare a companiei colaboratoare.
Mărfurile preluate sunt transportate în depozitele ONG-ului, activitatea fiind împărțită pe nouă regiuni. Astfel, este acoperită toată țara (fiecare regiune deservește trei sau patru județe).
„Mărfurile sunt preluate cu mașinile noastre, sau există și producători care ne aduc mărfurile la depozitele noastre cu mașinile lor, transportul fiind inclus în circuitul lor de livrare de marfă. Noi avem mașini de 3,5 t și de capacitate mai mică, acestea permițându-ne inclusiv să realizăm picking din interiorul orașelor. Aceleași mașini sunt utilizate și pentru a prelua marfa de la platforme. Avem, în acest moment, minimum o mașină pentru fiecare regiune. Mașinile sunt dotate cu instalație frigorifică și au toate autorizările necesare”, a completat Andreea Bobiș.
Odată ajunsă în depozitele ONG-ului, marfa este împărțită către o listă lungă de beneficiari.
Reducem risipa, reducem sărăcia
Anul trecut, Banca pentru Alimente a avut aproape 400 de organizații beneficiare, la nivel național, și au fost aproape 100.000 de persoane hrănite, în mod recurent (zi de zi sau săptămânal).
Beneficiarii sunt casele de tip familial, organizații cu programe de sprijin comunitar, programe de masă caldă, intervenții de urgență pentru victimele traficului de persoane… Practic, discutăm despre categorii de persoane defavorizate.
La ora actuală, trăim un paradox. În România, sunt aruncate, zilnic, 6.000 de tone de alimente (bune de consum), însă 4,5 milioane de români se culcă flămânzi, în fiecare seară.
„Rolul nostru este să lucrăm la ambele capete. Reducem puțin din sărăcie și reducem și din risipă, pentru că ambele aspecte ne afectează, într-o măsură mai mică sau mai mare, pe fiecare dintre noi”, a precizat Andreea Bobiș, care subliniază, totodată, importanța completării acestor ajutoare cu componente educaționale.
Practic, sunt anumite programe, în care organizațiile beneficiare folosesc alimentele inclusiv ca pe o monedă de schimb, pentru participarea persoanelor sau copiilor respectivelor familii la activități educative.
„În general, produsele sunt preluate de beneficiari (asociații), din depozitele noastre. În prealabil, se realizează, în depozit, împărțirea produselor în funcție de numărul de beneficiari, de tipul programelor derulate, de vârsta beneficiarilor finali… La Cluj, avem un sistem mai direct, prin care mașina noastră preia marfa de la donatori (magazine) și o duce direct la beneficiari, fiind stabilit un program de funcționare pentru mașină. Acoperim, astfel, diferiți beneficiari, în fiecare zi”, a spus Andreea Bobiș.
Legea risipei alimentare
O schimbare importantă a apărut la finalul anului trecut, odată cu publicarea modificărilor aduse legii risipei alimentare.
„Acum așteptăm autorizarea de la MADR, foarte importantă pentru noi, deoarece odată obținută, fiecare regiune va putea primi donații alimentare, în baza legii risipei alimentare. Această lege a fost modificată în decembrie 2020 și le permite producătorilor și retailerilor să ne doneze produsele, beneficiind de anumite facilități fiscale. Până la apariția acestei legi, producătorii sau retailerii puteau face donații doar până la o anumită sumă. După atingerea acestui plafon, chiar dacă aceștia au mai avut marfă ce urma să devină deșeu, nu au mai putut face donații. Practic, prin noua legislație, scăpăm de această limită impusă donațiilor”, a declarat Andreea Bobiș.
Pandemia aduce impredictibilitate și în cazul donațiilor
Sunt și multe momente de impredictibilitate, iar, în aceste cazuri, trebuie găsite rapid soluții. Iar pandemia a contribuit la apariția unor astfel de situații.
„Poți, de exemplu, să primești, într-o zi, o tonă de morcovi și trebuie livrată rapid întreaga cantitate, iar beneficiarii vor prepara mâncare preponderent pe bază de morcovi în zilele următoare… Un eveniment interesant am trăit, anul trecut, în legătură cu laptele școlar. Școlile au fost oprite și, astfel, a venit către noi o cantitate de 700 de tone de lapte, cu trei săptămâni înainte de termenul de expirare. La Cluj, am primit un camion întreg de lapte (21 de tone). A fost un tur de forță și am reușit să distribuim întreaga cantitate în 24 de ore, apelând la toate organizațiile și fundațiile din zonă. Transportul de la Timișoara la Turda a reprezentat, de asemenea, o donație oferită de compania International Alexander.
În luna martie, pe fondul închiderii restaurantelor, am primit foarte multă mâncare ambalată special pentru sectorul HoReCa – smântână de 10 kg, caș de 5 kg etc. – cantități foarte mari. Practic, în martie 2020, organizația din Oradea a primit donații cât a primit Clujul pe parcursul întregului an 2019. Iar evoluția ulterioară a fost și mai spectaculoasă. Astfel, în martie au fost 8,8 tone, în aprilie s-a ajuns la 63,13 tone, iar în mai au fost 53,1 tone.
La începutul anului, primim ciocolată – întoarcerile din magazine ale produselor dedicate sărbătorilor de iarnă.
În echipa de la Cluj, suntem patru persoane, însă, în momentele mai dificile, putem apela la voluntari, existând o rețea în acest sens”, a arătat Andrea Bobiș.
Activitatea Băncii pentru Alimente este în plină creștere și ONG-urile afiliate acestui proiect colaborează pentru a găsi cele mai bune practici și, de asemenea, pentru a dezvolta sinergii la nivel național. Iar numărul companiilor care se implică în sprijinirea proiectului este și el în creștere.
„Un rol important îl au și donațiile mici, punctuale, cum ar fi efectuarea unui transport, sau depozitarea produselor. Am primit sponsorizare inclusiv în ceea ce privește o liză și un stivuitor, sau termopane pentru biroul de la Oradea. Nu este foarte confortabil să nu dispui de predictibilitate în privința resursele pe care le ai la dispoziție pe termen lung, însă facem pași mărunți, pentru a ne asigura că nu risipim nimic. Companiile românești trebuie să știe ce facem, faptul că primim marfă în depozitele noastre, că ne pot ajuta prin donații, inclusiv prin servicii oferite, cum ar fi transport sau depozitare și se pot înscrie în acest sens pe site-ul bancapentrualimente.ro”, a precizat Andreea Bobiș.
Banca pentru Alimente are inclusiv o mică parte (aproximativ 5% din mărfurile preluate) dedicată animalelor.
Și, pentru a se asigura că donațiile ajuns unde trebuie, reprezentanții ONG-ului fac vizite în teren, pentru a verifica ce a făcut fiecare organizație beneficiară cu donațiile primite.
„O surpriză foarte frumoasă vine din zona voluntarilor, unde vedem tot mai mulți oameni dispuși să dea din timpul lor pentru a ajuta. Și găsim acești oameni pe toate nivelurile. Avem inclusiv colaborări cu voluntari specialiști pe zone precum comunicare, PR, marketing, web development… ”, a arătat Andreea Bobiș, care consideră că, în continuare, există o lipsă de proiecte, la nivel național, față de disponibilitatea voluntarilor de a se implica.
Banca pentru Alimente la nivel național:
- 11 angajați (sunt regiuni care funcționează fără a avea angajați, ci doar voluntari cu contract și ocazionali)
- 11 autovehicule (sub 3,5 t)
- 700 mp depozite închiriate, inclusiv spații pentru mărfuri refrigerate
- 065 tone mărfuri colectate, în primele 10 luni din 2020.
Radu BORCESCU
radu.borcescu@ziuacargo.ro
