Noul sediu al Bibliotecii Nationale a Romaniei a fost, in sfarsit, finalizat, dupa 25 de ani de la inceperea constructiei (in 1986, in perioada comunista) si 20 de ani de abandon (intre 1990 si 2009, perioada post-decembrista).
Deocamdata, in incinta edificiului de pe bulevardul Unirii din Bucuresti are acces numai Ministerul Culturii, care se muta aici de la sfarsitul lunii ianuarie, impreuna cu doua institutii din subordine. Publicul mai are inca de asteptat patru luni, pana in aprilie, cand biblioteca va fi deschisa tuturor iubitorilor de carte. De la intrarea principala, vizitatorul este primit intr-un hol larg, cu lifturi cu pereti din sticla, ce fac legatura intre cele sapte niveluri ale bibliotecii. Pe langa lifturile spectaculoase pentru public, biblioteca mai are si „lifturi inteligente“, care transporta cartile de la un nivel la altul. Biblioteca dispune de 16 sali mari de lectura, in suprafata totala de 112.000 mp, de 6 sali de conferinta, cu suprafata de 800.000 mp, de spatii multifunctionale – sali de expozitii, de auditii, de proiectii, librarii, cafenele (de 15.000 mp), de depozite de carte (30.000 mp), de birouri (9.000 mp), precum si de aula, cu 400 de locuri si anexe, plus spatii tehnice. In noul sediu al bibliotecii vor fi transportate 12 milioane de volume. Procesul de mutare a acestor carti a inceput de doua luni si jumatate – si va continua cel putin un an -, dar cea mai dificila etapa va fi cea a transportarii documentelor foarte vechi. Cititorii vor avea acces in sala de „lecturi usoare“ si vor putea asculta, la casti, muzica „de la Beatles la Beethoven“, in sala de auditii a bibliotecii. „Institutia va fi functionala in totalitate la sfarsitul lunii aprilie 2012, cel mai probabil de Ziua Bibliotecarului – pe 23 aprilie“, a anuntat Elena Tirziman, directorul Bibliotecii Nationale a Romaniei. Cladirea are o parcare de 300 de locuri, un adapost de aparare, la subsol, si o garderoba.
Ministerul Culturii, in Aula
Potrivit ministrului Kelemen Hunor, Ministerul Culturii se va muta in Aula Bibliotecii Nationale incepand cu luna ianuarie, impreuna cu doua institutii din subordine – Administratia Fondului Cultural National si Centrul de Pregatire Profesionala in Cultura. Din primavara, in noul sediu se vor activa toate functiunile caracteristice. Descarcarea tuturor colectiilor, depozitate si conservate de-a lungul anilor in diverse spatii din tara, precum si darea in folosinta a tuturor facilitatilor de care dispune noul sediu vor mai dura insa. Tot de anul acesta, Teatrul National de Opereta „Ion Dacian“ va avea sediul in Biblioteca Nationala, institutia de spectacole urmand sa paraseasca spatiul din cladirea Teatrului National Bucuresti, care este in renovare. Banii provin – ca si in cazul bibliotecii – dintr-un credit acordat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) in anul 2008, in valoare de 200 de milioane de euro. Din fondurile respective vor mai beneficia Opera Romana si Muzeul Taranului Roman, ce vor intra anul acesta in lucrari de restaurare si modernizare.
Povestea bibliotecii
Povestea construirii unui sediu maiestuos al Bibliotecii Nationale a Romaniei dateaza din anul 1986, cand au inceput lucrarile. Dupa momentul ’89 insa, cladirea a fost lasata in paragina timp de aproape 20 de ani. An de an, guvernele post-decembriste alocau fonduri pentru conservarea lucrarilor, in timp ce santierul-ruina devenise adapost pentru oamenii strazii si, cateodata, studio de filmare pentru diverse productii cinematografice. Santierul abandonat a fost dus la capat de firma Aedificia Carpati, care a reluat lucrarile in 2009 si a reusit sa termine cladirea dupa 25 de ani, cu fonduri europene. Proiectarea – sau, mai precis, reproiectarea – a fost realizata de firma Carpati Proiect si a costat 3 milioane de euro, iar executia lucrarilor – putin peste 100 de milioane de euro. Pe durata lor au fost create 1.000 de locuri de munca, a anuntat premierul Emil Boc la inaugurare. „Nu credeam ca vom termina la timp sediul Bibliotecii, dar s-a dovedit ca esentele tari se tin in sticle mici“, a simtit primul-ministru nevoia sa laude constructorul. In opinia premierului, „ne aflam in fata unei bijuterii culturale“ ce nu se deosebeste cu nimic de o biblioteca dintr-o tara a Uniunii Europene. „Standardele, conditiile, fondul de carte ce va fi transferat aici, precum si infrastructura adiacenta asigura un cadru de manifestare a culturii si este, cred eu, un moment de implinire pentru toti iubitorii de carte. Este o invitatie la lectura nu doar pentru tineri, ci si pentru orice om din orice generatie, pentru ca va gasi aici atat acces la internet sau la infrastructura ultramoderna, cat si contactul autentic cu cartea, cu colectiile de ziare sau cu literatura de specialitate de ultima ora“, a spus Emil Boc la inaugurare.
De la modern la postmodern
Potrivit arhitectului Eliodor Popa, seful de proiect, cladirea preluata din perioada comunista a fost modificata putin la exterior, de la stilul modern la cel postmodern. Astfel, cele trei fatade au acum o colonada clasica pe un soclu din piatra naturala, profilat pe un ecran neutru din sticla. Spre deosebire de exterior insa, interiorul a trebuit remodelat complet. „Atriumul avea un luminator industrial la 9 metri inaltime, ca la halele industriale. Eforturile de a-l ridica pana sus au fost mari si ca tehnica, si ca bani, dar am reusit. Totodata, sala aulei era gandita la parter, si a trebuit sa o ridicam la primul nivel, ca sa realizam spatiul multifunctional de jos. De asemenea, salile de lectura erau croite meschin, erau mici, iar noi le-am marit“, a declarat Eliodor Popa. Fata de proiectul ceausist, in cladirea institutiei vor mai exista cafenele si spatii de spectacole, ce vor fi inchiriate.
Magda SEVERIN
magda.severin@ziuacargo.ro
Foto: Jean-Mihai PALSU
