Bugetul RATB in domeniul investitiilor este in acest an unul de austeritate. In afara de cele 20 de milioane de lei alocate de Primaria Capitalei pentru construirea a 5 tramvaie Bucur in Uzinele RATB, alti bani nu exista. Nici macar pentru achizitionarea unei prime transe din cele 150 de troleibuze noi, in cadrul proiectului multianual aprobat inca din anul 2008, prin Hotarare, de Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB), care ar fi trebuit sa fie pus in aplicare de anul trecut. Adrian Crit, directorul general al Regiei, spune insa ca va demara, totusi, un proiect atractiv si extrem de util pentru bucuresteni: introducerea transportului de noapte. Despre strategia de eficientizare a transportului in comun, ne-a oferit lamuriri directorul general al RATB.
Ziua Cargo: Ce buget are RATB pentru acest an?
Adrian Crit: Pe de o parte, avem 489 de milioane de lei, ce reprezinta diferenta de tarif de la municipalitate catre RATB. La aceasta suma, se adauga veniturile din vanzarea titlurilor de calatorie si venituri din alte activitati, plus alte lucrari pe care le facem pentru terti, reparatii etc. In total, bugetul asa cum l-am proiectat, in momentul de fata, o sa fie undeva in jur de 920 de milioane de lei.
Ce suma aveti pentru investitii?
Pentru investitii avem finantare de la bugetul municipalitatii, cu o suma aprobata de 20 de milioane de lei, bani care se vor duce inspre productia de tramvaie Bucur – 5 tramvaie – si cam atat. Deci, cam astea sunt investitiile majore anul acesta. Iar din surse proprii, avem investitii marunte: reparatii, modificari de retele, investitii in centrale termice noi din anumite puncte de lucru si care nu au mai fost schimbate de 40-50 de ani, astfel ca sunt probleme cu consumul de gaze s.a. Nu sunt investitii care sa necesite niste sume fabuloase.
Avem, in schimb, cheltuieli mari: 49 de milioane de lei pe fiecare luna. Sunt 12.000 de angajati. Faceti un calcul, cu tot cu taxe si impozite. Acolo sunt banii acestia.
In aceste conditii, este exclusa cumpararea troleibuzelor noi pe care le aveati in plan inca din ianuarie anul trecut. Exista si o Hotarare a CGMB in acest sens. Ce se intampla cu ea?
Exista o hotarare a Consiliului General aprobata in 2008 – este vorba despre un program multianual pentru achizitia a 150 de troleibuze, care trebuia sa inceapa inca de anul trecut, dar, din pacate, nu exista fonduri nici in 2011, aceasta hotarare mai ramanand valabila doar in 2012. Ramane de vazut daca o sa fie fonduri.
Ca si avantaj, pot sa va spun ca, in momentul de fata, am demarat niste discutii cu BERD, care se pare ca o sa incerce, dupa ce reusim sa ne transformam in societate comerciala – asta daca reusim, sa vedem cum – sa ne finanteze cu circa 100 de milioane de euro pentru achizitia de tramvaie si, eventual, troleibuze.
Va transformati, pana la urma, in societate comerciala? Asa cum anunta si Oprescu anul trecut.
Este normala transformarea regiei autonome in societate comerciala, si constituie o obligatie legala, potrivit Directivei 1370 a Comisiei Europene, in conditiile in care acest lucru ar permite sa existe o independenta mai mare in luarea deciziilor. Adica acestea sa nu mai depinda de anumite persoane care accepta sau nu un plan de dezvoltare. Statutul de regie autonoma nu permite accesarea de fonduri europene, ceea ce reprezinta o problema majora, intrucat costurile cu achizitia de vehicule ar putea fi acoperite 60% prin sume de la UE. Am gandit toate aceste aspecte, urmeaza sa le transformam. Am vorbit cu primarul general si se pare ca avem acceptul dansului. Sa vedem si la nivel politic cum o sa se accepte acest lucru.
Revenind la fonduri, trebuie sa avem un buget de reinnoire a parcului circulant, iar acest lucru nu inseamna ca trebuie sa cumperi odata 1.000 de vehicule, ci sa ai o cota de 10%, in fiecare an, astfel incat la sfarsitul celor 10 ani sa ai un parc nou de vehicule.
La autobuze aveti, practic, un parc nou-nout.
La autobuze nu avem probleme. E adevarat ca s-au facut erori si cand s-au achizitionat autobuze, in conditiile in care, avand cererea care e atipica in Bucuresti, trebuia sa achizitionam si vehicule de capacitate medie, si vehicule de capacitate marita, adica vehicule articulate. Din pacate, s-au luat doar vehicule de 12 metri, astfel incat seara am costuri mari si cerere de transport mica, iar la pranz, atunci cand am varfuri de transport, trebuie sa suplimentam cu vehicule, ceea ce inseamna costuri din partea Regiei. Costuri inutile, din punctul meu de vedere, in conditiile in care, daca aveam macar 100 de vehicule articulate, era cu totul altceva. Ramaneam la costurile de transport si aveam capacitatea de transport aproape dublata.
Avem in circulatie zilnic 850 de autobuze, 350 de tramvaie si 195 de troleibuze, si cred ca observati ca s-a redus parcul, pentru ca aceasta este cererea in momentul de fata. Ne adaptam cererii, pentru ca dorim sa nu avem costuri inutile. Gradul de incarcare de 3 calatori pe metru patrat la ora de varf nu depaseste circa 50 de persoane/vehicul, ceea ce inseamna ca toate locurile sunt ocupate si mai sunt inca 50 de calatori in picioare, in conditiile in care capacitatea maxima este de 100 de persoane. Oricum, este comparabil cu ceea ce se intampla in capitalele europene.
Ati introdus de doua luni pe trasee numai autobuze Mercedes.
Este o masura economica, ce trebuia luata inca de acum doi ani, de cand au venit ultimele vehicule Mercedes, in conditiile in care noua, prin aceasta masura, ne scad costurile. E un prim aspect: fiind vehicule noi, nu prea avem nevoie de reparatii. Al doilea aspect care ne avantajeaza este faptul ca noi, fiind o societate care avem de-a face cu statul, suntem obligati, conform legislatiei, sa avem proceduri de achizitie publica. Prin aceasta masura, practic, reducem numarul de achizitii, ceea ce inseamna timp castigat pentru Regie si, pana la urma, tot bani pe care ii economisim.
Autobuze de noapte
„Speram sa demaram acest proiect, chiar daca exista restrictia asta din partea municipalitatii. Eu sustin in continuare introducerea transportului de noapte in Bucuresti. Este vorba despre 23 de linii radiale, care se intalnesc in zona Unirii. Cine trebuie sa traverseze orasul schimba de acolo mijlocul de transport. De asemenea, o linie circulara de tramvai. Se va da drumul la Pasajul Basarab si, cand se va finaliza si podul de la Mihai Bravu, o sa avem o astfel de linie de tramvai, care va putea fi utilizata chiar si noaptea.
Mai mult decat atat, discutam despre lungirea liniilor de tramvai astfel incat tramvaiul sa strabata, acolo unde este posibil, Bucurestiul dintr-o parte in alta. Asta ar fi ideal si logic. Vehiculele de transport calatori de capacitate mare sa traverseze orasul, iar cu vehiculele de capacitate mica, sa ducem, practic, pasagerii de la o anumita locatie inspre punctele unde cererea de transport este mica. Mai trebuie sa tinem cont si de metrou, care este in continua dezvoltare in Bucuresti. Si o sa tinem cont de tot ceea ce se intampla in momentul de fata in oras, astfel incat, cu costuri minime, sa avem avantaje maxime.“
Magda SEVERIN
magda.severin@ziuacargo.ro
Foto: Jean-Mihai PALSU
