Cei mai periculoși șoferi în trafic

Este falsă percepția că șoferii tineri, sub 40 de ani, ar provoca mai multe accidente față de cei mai în vârstă. Practic, nu există diferențe semnificative, a constatat Gabor Sandor, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și specialist în siguranță rutieră, analizând statistica accidentelor cu victime, înregistrate în perioada 2017-2021.

Conform datelor Direcției de Poliție Rutieră, în 2021, conducătorii auto tineri au provocat 9.509 accidente cu victime, iar ceilalți, 8.659. Totodată, cele mai multe accidente au fost făcute cu autovehicule de categoria B, dar este firesc, având în vedere că 79% din parcul de vehicule înmatriculate în România sunt din această categorie. Statistica mai relevă că șoferii vehiculelor din categoriile C/D și care au vârsta între 40-65 de ani provoacă mai multe accidente decât cei care conduc aceleași categorii și au vârsta sub 40 de ani.

Nu „amatorii” conduc în top

Deși conducătorii autovehiculelor din categoriile B („șoferii amatori”) provoacă cele mai multe accidente de circulație cu victime (91%), ei nu sunt cei mai „periculoși” în trafic, potrivit analizei comparative a ratei de implicare cu vinovăție. (Rata reprezintă raportul dintre numărul accidentelor produse de conducătorii diferitelor categorii de autovehicule și numărul autovehiculelor de aceeași categorie aflate în exploatare curentă, în România).

Conducătorii vehiculelor din categoriile A, rată dublă de vinovăție

Cei mai periculoși în trafic s-au dovedit conducătorii autovehiculelor din categoriile A, cu o rată de implicare cu vinovăție de 5,3% (chiar dublă față de majoritatea șoferilor), chiar dacă au produs (doar) 4% din totalul de 18.168 evenimente cu victime, în 2021. Aceasta înseamnă că cel puțin 5 motocicliști din 1.000 au făcut accidente. În ierarhie, urmează șoferii auto din categoriile C (3,7%), D (2,8%), B (2,5%) și Tr/Tv/Tb (1,3%). Numărul deținătorilor de PC valabile și pentru categoriile A a crescut alarmant, în ultimii 5 ani, cu 3 milioane.

„Apare necesară revizuirea condițiilor de obținere a permiselor de categoriile A, respectiv de evaluare/pregătire/examinare, precum și de formare continua a conducătorilor acestor categorii de vehicule”, se arată în analiza realizată de Gabor Sandor.

„Profesioniștii”, în vizor

În altă ordine de idei, dintre toate categoriile de șoferi care conduc vehicule cu cel puțin 4 roți, cei mai periculoși sunt conducătorii autovehiculelor de mare tonaj – camioane/camionete (3,7% categoriile C) și autobuze/microbuze (2,8% categoriile D). „În baza celor constatate, apare ca fiind sustenabilă recunoașterea că: facilitarea și/sau optimizarea eficacității activităților ce țin de ameliorarea siguranței rutiere din România presupune implementarea unor măsuri de adecvare/actualizare pragmatică a condițiilor de acces și de menținere în funcție specifice exercitării ocupaților cu responsabilități în domeniul siguranței rutiere”, este de părere Gabor Sandor.

Profilul conducătorului auto cel mai periculos în trafic are următoarele coordonate definitorii: este deținător de certificat de pregătire profesională CPC și are vârsta cuprinsă între 55-65 de ani.

Pregătirea profesională – propuneri pentru actualizare și optimizare:

• evaluările medicale și psihologice în vederea obținerii/redobândirii/prelungirii valabilității permiselor de conducere, precum și a celor periodice – obligatoriu de efectuat, conform legii;
• pregătirea profesională obligatorie în vederea susținerii examenelor pentru obținerea permiselor de conducere, cu accent deosebit pe reconsiderarea/actualizarea reglementărilor cu privire la pregătirea/examinarea în vederea obținerii permiselor de conducere valabile pentru categoriile A, C/CE și D/DE;
• formarea profesională inițială și continuă și, respectiv, examinarea în vederea obținerii și/sau prelungirii valabilității atestatelor/certificatelor de pregătire/calificare/perfecționare profesională, pentru personalul de specialitate cu responsabilități în domeniul siguranței rutiere.

Criza de șoferi se va acutiza, în următorii 5 ani

Totodată, conform datelor Autorității Rutiere Române (ARR), forța de muncă calificată, de șoferi profesioniști, care poate activa în sistemul de transport rutier, poate fi caracterizată ca având o distribuție pe grupe de vârstă „sănătoasă”, cu o medie de vârstă de 44 de ani.

Însă, chiar dacă există o distribuție pe grupe de vârstă a șoferilor profesioniști calificați în România apreciabilă ca fiind „sănătoasă”, aceasta generează/ alimentează, în aceeași măsură, o oarecare îngrijorare cu privire la perspectivele incerte în ceea ce privește reușita acoperirii/completării necesarului de forță de muncă calificată, precum și la acutizarea/amplificarea previzibilă/continuă a actualei „crize de șoferi”, în următorii 5 ani.

Transportul de persoane, mai afectat decât cel de marfă

„Toate acestea apar ca fiind amplificate prin prisma recunoașterii că, în rândul tinerilor (sub 40 de ani), se profilează accentuarea dezinteresului ori a lipsei de disponibilitate de a se angaja ca șoferi profesioniști (ponderea acestora, la ora actuală, fiind de doar 37%, față de 63% – cât reprezintă ponderea celor peste 40 de ani). Analizând ponderile tipurilor de copii conforme valabile (transport marfă/transport persoane), raportate la tipurile de certificate de calificare/pregătire profesională corespunzătoare, ar fi de remarcat faptul că, la ora actuală (cel puțin), domeniul transportului rutier de persoane este/pare mai afectat de criza forței de muncă decât cel de transport marfă”, precizează secretarul de stat în MTI.

Propuneri de „intervenții legislative”

Gabor Sandor consideră că „ameliorarea stărilor de fapt caracteristice și anihilarea tendințelor evolutive evidente/contraproductive caracteristice pieței forței de muncă presupune inclusiv inițierea/promovarea unor măsuri organizatorice adecvate și/sau intervenții legislative”. El propune:

1. Re/structurarea și profesionalizarea activităților legate de obținerea licențelor și a atestatelor/certificatelor de pregătire/perfecționare profesională inițială/continuă a personalului cu responsabilități în domeniul siguranței rutiere, precum și a activităților de control în domeniul transporturilor rutiere.
2. Soluționarea dificultăților și, respectiv, optimizarea/operaționalizarea procedurilor ce țin de angajarea de forță de muncă din afara UE, cu referire la: obținerea permiselor de muncă; facilitarea accesului la ocupații de specialitate (preschimbarea documentelor/obținerea certificatelor profesionale, având în vedere chiar și facilitarea susținerii examenelor în limba engleză).
3. Coborârea vârstei de acces la obținerea permisului de conducere valabil pentru categoria C/CE la 18 ani, dublată de condiționarea efectuării pregătirii inițiale complete (în vederea obținerii permisului de conducere și a certificatului de calificare inițial), în cadrul liceelor tehnologice de profil.
4. Echilibrarea responsabilităților legate de respectarea condițiilor de conformitate a efectuării misiunilor de transport, prin statuarea unor obligații specifice/pertinente, în sarcina expeditorilor/beneficiarilor transporturilor angajate/efectuate.
5. Amenajarea de parcări sigure și îmbunătățirea/dezvoltarea/adecvarea amenajărilor și a serviciilor/utilităților în parcări.
6. Organizarea/facilitarea transportului intermodal.

Magda SEVERIN

marga.severin@ziuacargo.ro