Proprietarii teraselor din Centrul Istoric al Bucurestilor sunt obligati, din 15 martie, sa renunte la paharele si scaunele de plastic, la gratarele sfaraind langa mesele clientilor, la statiile de amplificare pentru difuzarea de muzica, la plasme, LCD, LED-uri, videoproiectoare si alte accesorii tip bazar, precum si la organizarea de evenimente private, inclusiv nunti si botezuri. Au voie in strada „numai cu seturi identice de tipuri de mobilier, fara culori stridente“, iar cromatica umbrelelor „sa fie incadrata in paleta alb-beige“. In plus, trebuie sa respecte distanta minima de 4 metri intre terase si sa le delimiteze cu aranjamente florale verzi „pe care sa le si intretina“, intrucat a devenit o moda abandonarea bietelor plante in ghivece, fara un strop de apa.
Sunt interzise cu desavarsire jardinierele din plastic si plantele decorative artificiale. De asemenea, dispar copertinele de ploaie sau de vant, precum si covoarele din plastic. Programul se limiteaza pana la ora 24:00, de luni pana vineri, cu o ora de prelungire vinerea, sambata si duminica – si asta doar in „zona A, nerezidentiala“.
Regulile au fost incluse de primarul general Sorin Oprescu intr-o Hotarare de Consiliu General, pentru a scapa odata pentru totdeauna de tigania din orasul vechi. Cand a iesit public cu proiectul regulamentului, la inceputul anului, proprietarii carciumioarelor din „zona zero“ au sarit ca arsi.
Intre timp, au citit mai atent documentul si au constatat ca ei sunt, de fapt, exceptia: se prevede explicit ca obligativitatea inchiderii teraselor la ora 22:00 se refera numai la zonele rezidentiale (de ex. Schitu Magureanu, Mosilor etc), nu si la terasele din privilegiata „zona A – cu functiune mixta, preponderent nerezidentiala“ – cum apare in actul normativ.
Este delimitata de strazile Lipscani, Bdul I.C. Bratianu, Splaiul Independentei si Calea Victoriei. Terasele de aici vor putea functiona pana la ora 24:00 in timpul saptamanii, iar in weekend, pana la ora 1:00. Iar ca sa nu fie discriminare, programul teraselor va putea fi extins si „in zonele preponderent nerezidentiale“, cu o ora, adica de la 22:00 la 23:00, in weekend.
Iar la evenimente „de anvergura“, gen Zilele Bucurestilor sau competitii sportive ca Finala Europa League, municipalitatea va emite reglementari pentru perioada respectiva, „care pot deroga de la prevederile regulamentului“. Asadar, ca la romani: fara derogare si exceptii nu poate exista act normativ.
Fara nunti si botezuri
In cursul saptamanii insa, strictete absoluta. Pana si spectacolele live vor trebui incheiate la 10 seara, pe terasele sezoniere din zona mai putin privilegiata. De asemenea, au fost interzise total evenimentele festive private, printre care si nunti sau botezuri.
„Nu avem de gand sa va ingradim activitatea, de aceea am propus spre dezbatere acest proiect acum, pe perioada iernii, pentru ca pana la primavara, cand veti deschide terasele, sa cadem la un acord. Vom cauta posibilitatile legale sa va ajut in continuare. Insa vom face asta cu respectarea legii, in avantajul bucurestenilor, indiferent ca sunt consumatori sau localnici“, le-a spus Sorin Oprescu proprietarilor de restaurante membri ai Asociatiei Comerciantilor din Centrul Istoric, convocati la intalnirea programata la inceputul lui februarie, pe tema regulamentului.
Cu frica de cutremur
Un vechi of al proprietarilor de cluburi sau restaurante din Centrul Istoric este „asigurarea conditiilor privind stabilitatea si siguranta imobilelor in dreptul carora se amenajeaza terasele sezoniere de catre utilizatorii spatiilor comerciale“.
Pe romaneste, vor sa stie daca Primaria Capitalei se va implica in consolidarea antiseismica a cladirilor, pentru ca acestea sa nu se prabuseasca in caz de cutremur. Raspunsul este mereu evitat de autoritati, dar se stie ca, atat timp cat constructiile au proprietar, autoritatea locala nu poate interveni. Asa stand lucrurile, riscul este asumat tacit, mai toate cladirile avand bulina rosie. Desigur, nu si afisata pe fatada, la intrare, sa nu sperie clientii.
Fara plastice
Proprietarii restaurantelor de lux s-au aratat preocupati de aspectul teraselor. Dar nu-i o noutate: din 2009 tot critica „tigania“ unor confrati care le stirbesc onoarea. Oprescu i-a linistit de data asta: „Am decis o cromatica uniforma, dar si tipul de mobilier adecvat, in concordanta cu specificul zonei“.
Regulamentul stabileste conditii clare: Vor putea folosi „numai seturi identice de tipuri de mobilier, evitandu-se culorile stridente“. „Este interzisa utilizarea mobilierului de terasa pliant si a celui din material plastic, cromatica umbrelelor urmand sa fie incadrata in paleta alb-beige“.
„Vor constitui contraventii amplasarea pe terase a altor elemente de amenajare decat cele avizate, depasirea orarului de functionare, organizarea evenimentelor festive private, folosirea sistemelor de amplificare pentru difuzarea de muzica, servirea preparatelor in vesela de plastic, montarea aparaturii electronice de tip TV, plasma, LCD, LED, videoproiectoare, inclusiv alimentarea cu energie electrica a acestora“.
Gata si cu gratarele! Doar jardiniere naturale
Delimitarea teraselor trebuie facuta cu aranjamente florale verzi, „pe care agentii economici se obliga sa le intretina“, fiind interzisa utilizarea jardinierelor din plastic si a plantelor decorative artificiale.
De asemenea, va fi interzisa construirea platformelor si amplasarea cortinelor de protectie impotriva vantului si a ploii sau a covoarelor din materiale plastice. Este interzisa, totodata, prepararea in aer liber a oricaror produse alimentare, „cu exceptia standurilor amenajate cu ocazia unor evenimente de scurta durata culturale, targuri sau expozitii ce includ demonstratii culinare“. Cei care incalca aceste prevederi vor fi amendati cu sume intre 1.000 si 3.000 de lei.
FPTS: Cu stingerea la 10, ne intoarcem la comunism
Federatia Patronatelor din Turism si Servicii reclama ca reducerea programului teraselor „va falimenta“ Centrul Istoric si ii cere primarului general sa renunte la restrictie si „sa adopte masuri de incurajare a turismului de divertisment din zona“.
„Este o intoarcere la comunism, cand restaurantele se inchideau exact la 22:00, pentru ca dusmanii poporului sa nu comploteze impotriva regimului. Turistii, fie romani, fie straini, nu sunt dusmanii Bucurestiului si ar trebui incurajati sa vina, sa stea si sa cheltuie cat mai mult in Centrul Istoric, nu sa fie izgoniti pentru ca s-a inchis programul“, acuza reprezentantii FPTS.
Ei mai spun ca incasarile „de circa 150 de milioane de euro anual“ de aici se vor reduce la un sfert, iar multe dintre planurile de dezvoltare si de renovare din zona pot fi anulate. „Posibilitatea legala de a mari programul de functionare a teraselor pe timpul noptii, fata de propunerea de regulament, va fi analizata si incadrata in prevederi legale“, le-a raspuns, sec, Sorin Oprescu, dar a facut cum a vrut el.
Fiesta spaniola, o lectie
Dar nu inseamna ca edilul nu se gandeste la turisti. Centrul vechi al Bucurestilor a devenit punctul maxim de atractie exact dupa ce municipalitatea a izbutit, in 2011-2012, sa termine, macar „pe bucati“, refacerea celor 16 strazi din zona pilot, incepute din 2007.
Nimeni n-ar fi crezut insa ca va avea asemenea vad. Aici au fost experimentate cele mai diverse evenimente: concerte, Zilele Bucurestilor, Craciunuri si Revelioane, procesiuni de Pasti, vizionari de meciuri – cu tot cu fiesta spaniola din 9 mai 2012, cand 25.000 de suporteri ai echipelor Atletico Madrid si Athletic Bilbao, finalistele Ligii Europa, le-au dat o lectie romanilor si cum se joaca fotbalul, si cum sa se bucure.
Ce mai, galeriile dinamoviste si steliste au fost umilite! Iar pe simplii suporteri bucuresteni, de obicei incrancenati si – Doamne fereste! – nici gand sa ocupe aceeasi terasa cu adversarii mioritici, i-au lasat cu gura cascata: ibericii au putut sta si la aceeasi masa, chiar daca tineau cu Atletico Madrid sau Athletic Bilbao.
S-au batut doar in cantece si scandari elegante, au baut bere impreuna la aceeasi carciuma – chiar daca Oprescu, vigilent, le facuse zone speciale, in Piata Enescu si Piata Constitutiei, sa nu care cumva sa se incaiere. N-a fost cazul. Au ales toti Centrul Istoric, iar cei infranti pe teren si-au stins amarul band cot la cot cu adversarii. Cand au plecat la aeroport au lasat un gol imens.
Politisti de „Centru“
Nici politistii nu au avut de furca in faimoasa zi de 9 mai 2012, cand fiesta spaniola a intors ochii intregii Europe catre Bucuresti. Atunci insa au fost mobilizate forte masive – desi mai mult sub acoperire, ca nu s-au prea vazut cu epoleti. Dar zona veche a orasului va fi tratata drept una „speciala de siguranta publica“, potrivit sefului Politiei Capitalei, comisarul sef Cornel Ciocoiu.
In curand va avea propria sectie de Politie, prin transformarea Biroului de Politie existent aici si suplimentarea la 80 a numarului agentilor. Seful Politiei Capitalei a explicat ca orasul vechi se afla „la limita dintre sectoare“, iar sectiile de Politie ale acestora trebuie acum „sa lase descoperite alte zone“ pentru a interveni in cazul unor evenimente.
Zona Unirii, „sabotata“ de Centrul Istoric
Devenit, in mod nesperat si extrem de rapid, punct maxim de atractie pentru turisti, dar si pentru autohtoni, Centrul istoric pare ca a sabotat zona de sud a Dambovitei – Unirii, Piata Constitutiei, Palatul Parlamentului -, iar specialistii in urbanism croiesc acum planuri de „reconectare“.
Jonctiunea celor doua zone ar urma sa se realizeze prin intermediul a doua poduri exclusiv pietonale, peste Dambovita: podul Mircea Voda si Podul Calicilor. Pot fi dezvoltate noi trasee turistice care sa faca legatura directa intre Centrul istoric si Palatul Parlamentului in 15 minute pe jos sau 5 minute cu bicicleta.
Conectarea va revitaliza Bulevardul Libertatii si zona Palatului Parlamentului, Casa Academiei Romane, care „de ani de zile nu reusesc sa isi consolideze atractivitatea si in mod sistematic nu sunt puse in valoare“, spun urbanistii.
„Nu poti sa nu observi cu ochiul liber diferenta de densitate si aglomeratie din partea de nord a Dambovitei (zona Lipscani, Brezoianu) comparativ cu zona Natiunile Unite sau Bdul Libertatii. Au fost distruse doua artere principale si doua poduri. Calea Rahovei si Uranus drenau cu fluxuri de utilizatori cele doua zone, iar Podul Mircea Voda si Podul Calicilor faceau legatura acestora cu partea de nord“, scriu specialistii in Planul Integrat de Dezvoltare Urbana.
Lipsa de atractivitate a Dambovitei pe zona centrala reprezinta si ea o problema. Urbanistii spun ca Dambovita a fost tratata ca o lucrare de infrastructura utilitara, nu ca un element valoros din punct de vedere urban. Acum, municipalitatea are un proiect de inverzire a malurilor, iar primele barcute vor fi vazute la vara. Si, cine stie, poate va deveni loc de promenada…
Magda SEVERIN
magda.severin@ziuacargo.ro
Foto: Jean-Mihai PÂLSU
