Anul 2013 s-a încheiat cu anunţarea câştigătorilor licitaţiei pentru construirea a două autostrăzi importante: Comarnic-Braşov (3 loturi) şi Sebeş-Turda (4 loturi), prima urmând a fi realizată în parteneriat public-privat iar a doua, din fonduri europene (85%). La acestea se adaugă contractul pentru lotul 1 al autostrăzii Nădlac-Arad, dar şi cele pentru execuţia loturilor 2, 3 şi 4 din Lugoj-Deva şi a lotului 2 din Timişoara-Lugoj, semnate în octombrie-noiembrie anul trecut, plus cel pentru un tronson din Autostrada Transilvania, parafat în aprilie, dar amânat de la lucru până 2014, din lipsă de fonduri.
Astfel, ministrul delegat Dan Şova se poate lăuda şi el că începe, în sfârşit, o autostradă, după ce i-a trebuit un an să termine loturile iniţiate de fosta guvernare. Rămâne însă restant cu anunţarea câştigătorilor licitaţiei pentru Centura de Sud Bucureşti (în regim de autostradă) şi pentru Autostrada Craiova-Piteşti.
Licitaţia pentru proiectarea şi execuţia loturilor 1, 2, 3 şi 4 ale autostrăzii Sebeş-Turda a fost lansată în 22 iulie, cu un cost estimat de 2,48 miliarde lei, iar termenul de depunere a ofertelor era 12 septembrie 2013. Însă, în 11 octombrie, CNADNR a anunţat o amânare până la 28 octombrie, motivând cu „managementul defectuos din cadrul unor compartimente“. Directorul general Narcis Neaga chiar promitea sancţiuni pentru cei vinovaţi, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat. Câteva zile mai târziu a fost elucidat şi misterul: Guvernul a modificat indicatorii tehnico-economici ai investiţiei, dublându-i costul, astfel încât a ajuns să valoreze 4,64 miliarde lei.
În ciuda acestor întârzieri de 3 luni, Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine (DPIIS) susţine că derularea licitaţiei s-a realizat „într-un timp record, unic în istoria CNADNR SA, respectiv 50 de zile calendaristice“. Evident că ministrul delegat Dan Şova a luat în considerare numai termenul scurs din 29 octombrie, data încheierii perioadei de depunere a ofertelor, şi până în 24 decembrie, când a anunţat câştigătorii.
Au fost depuse 43 de oferte, iar câştigătorii sunt:
* Asocierea Impregilo SpA/Salini SpA – pentru construirea Lotului I, cuprins între km 0 – km 17;
* Asocierea RCM Construzioni SRL/Imob Lux Construct SRL/Consinit SRL/Societatea de Construcţii Napoca SA/ Impresa Ferrara S.N.C Di Angela & Rossella Ferrara/SC T Dancor RomConstruct SRL/SC Shelter Construct SRL/Associazione Cooperativa Muratori & Affini Ravenna S.C.P.A./Schiavo & C.SpA/Eurocerad International SRL pentru construirea Lotului II, cuprins între km 17 – km 41+250;
* Asocierea Tirrena Scavi S.p.A Societa Italiana per Condotte d’Acqua S.p.A – pentru construirea Lotului III, cuprins între km 41+250 – km 53+700;
* SC PORR Construct SRL/PORR Bau GmbH – pentru construirea Lotului IV, cuprins între km 53+700 – km 70.
Valoarea unui kilometru de autostradă este stabilită la 6 milioane de euro.
Vinci, Aktor şi Strabag vor construi tronsonul Comarnic-Braşov
Companiile Vinci (Franţa) şi Aktor (Grecia), care au câştigat şi în 2010 contractul pentru construirea autostrăzii Comarnic-Braşov, dar au renunţat ulterior la el – invocând că nu le sunt acceptate anumite clauze şi, din această cauză, nu îşi pot asigura finanţarea – au fost desemnate în 19 decembrie 2013 să realizeze acest proiect, după ce s-au asociat şi cu Strabag (Austria).
Ofertele pentru licitaţie au fost depuse în 27 februarie, iar consorţiul câştigător a concurat împotriva altor două asocieri de constructori şi a companiei China Communications Construction, care s-a retras însă rapid, încă dinaintea preselecţiei pentru dialogul competitiv.
Dan Şova s-a şi grăbit atunci să anunţe că în octombrie 2013 va da ordinul de începere a lucrărilor, pe care le şi vedea gata înainte de finele lui 2016 „de-ar fi să mă mut cu cortul pe şantier“. Nu s-a întâmplat aşa, iar abia la începutul lui decembrie au fost depuse ofertele finale, în competiţia cu consorţiul câştigător înscriindu-se numai asocierea Impregilo şi Salini (Italia). A treia asociere ce se înscrisese în cursă în februarie era compusă din firmele Spedition UMB şi Tehnostrade, dar nu a mai depus oferta finală.
Dacă nu vor fi depuse contestaţii, şantierul va debuta cel mai devreme în primăvară, lucru recunoscut şi de premierul Victor Ponta, el fiind şi cel care a anunţat câştigătorul licitaţiei. „Deci avem o ofertă serioasă şi, practic, anul viitor (în 2014, n.r.) putem să începem faimosul Comarnic-Braşov“, a spus prim-ministrul. Contractul prevede 24 de luni pentru finalizarea autostrăzii.
În acest fel, tronsonul de 58 de km de autostradă nu are nicio şansă de finalizare în toamna lui 2016, înainte de viitoarele alegeri parlamentare. Reprezentanţii CNADNR au refuzat să precizeze la cât se cifrează oferta câştigătoare. Tronsonul de autostradă Comarnic-Braşov era proiectat în 2010 la 55 de km şi avea ca termen de finalizare anul 2014, iar statul român ar fi plătit pe parcursul a 26 de ani 4,8 miliarde euro. Acum, proiectul a fost schimbat – cu costurile aferente -, iar autostrada va fi cu 3 km mai lungă, valoarea estimată de CNADNR pentru această investiţie fiind de 5,32 miliarde de lei (1,2 miliarde de euro), fără TVA. Adică 21 de milioane de euro pentru fiecare kilometru construit.
Astaldi şi Max Boegl au câştigat lotul 1 Nădlac-Arad
CNADNR a atribuit consorţiului de firme Astaldi (Italia) – Max Boegl (Germania) contractul pentru finalizarea lotului 1 al autostrăzii Nădlac – Arad, în valoare de 308 milioane de lei (69 milioane de euro), cu TVA. Lucrările au fost începute de Romstrade, al cărei patron, Nelu Iordache, se află în arest din 2 decembrie 2012 şi a fost trimis în judecată în 30 aprilie 2013 pentru 7 capete de acuzare, printre care deturnare de fonduri şi spălare de bani. Contractul de proiectare şi execuţie al autostrăzii Nădlac – Arad şi drum de legătură, Lot 1 – km 0+000 – km 22+218, a fost atribuit la 19 decembrie, în urma unei licitaţii deschise, pentru preţul cel mai scăzut. CNADNR a primit 7 oferte pentru acest proiect, potrivit anunţului de atribuire.
Autostrada Nădlac-Arad va avea 39 km, cu tot cu lotul 2, care trebuie licitat, după ce Alpine Bau a intrat în insolvenţă anul trecut. Conform contractului de 124,45 milioane euro atribuit în 2011, constructorul austriac ar fi trebuit să finalizeze lucrarea în vara trecută, dar mai avea de realizat 20% din ea când CNADNR a reziliat contractul.
Magda SEVERIN
magda.severin@ziuacargo.ro
