Italia – 1.284… Germania – 849… Bulgaria – 116… România – 3… sau numărul de stații CNG disponibile. „Mi se pare cel puțin rușinos ca, în situația în care țara noastră deține rezerve de gaz și exportă un produs de calitate, pe acest segment, să ne aflăm în coada Europei”, afirmă Radu Dinescu, secretar general UNTRR. Dar lucrurile se pot schimba… dacă există interes. Cine ar avea de câștigat?
Beneficiile pot fi majore, în opinia secretarului general UNTRR, pornind de la generarea de noi locuri de muncă și de la soluții puse la dispoziția cărăușilor, pentru un avantaj competitiv nou, și ajungând până la protecția mediului. „Să nu uităm că industria transporturilor reprezintă principalul exportator de servicii din România, cu o contribuție de 5,53 miliarde euro în 2020. Iar balanța noastră comercială este, constant, dezechilibrată. Un motiv suficient de puternic pentru ca acest segment, integral privat, să fie privit cel puțin cu atenție de autorități, care ar trebui să îi ofere instrumentele necesare pentru a continua să concureze cu firmele de transport din alte state europene, astfel încât să poată continua să contribuie la PIB, în aceeași măsură, măcar.”
Sprijinul poate fi primit, de această dată, chiar din fonduri europene.
Este motivul pentru care UNTRR solicită (deja, de câteva luni) Guvernului României includerea transporturilor rutiere în planul național de redresare și reziliență (PNRR), care va fi transmis Comisiei Europene, pentru finanțarea prioritară a digitalizării și a achiziției de vehicule comerciale licențiate de transport rutier de marfă (peste 2,5 tone) și persoane (peste 1+9 locuri) pe bază de gaz natural comprimat/lichefiat(CNG/LNG), iar, în viitor, și a celor pe bază de hidrogen, precum și pentru dezvoltarea de stații de alimentare CNG/LNG.
Radu Dinescu: „Nu cred că ar trebui să așteptăm ca alte state să aibă solicitări similare privind CNG sau LNG, pentru simplul motiv că și-au rezolvat, deja, această problemă.”
Secretarul general UNTRR a subliniat că ar fi o oportunitate istorică pentru sectorul transporturilor rutiere din România să primească sprijin din partea mecanismului UE, pe baza planului național de redresare și reziliență, pregătit de Guvern, stabilind prioritățile naționale de reformă și investiții, până în 2026. „Noul mecanism oferă României posibilitatea fără precedent de a sprijini redresarea firmelor românești de transport rutier, în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19, și de a realiza tranziția verde în domeniul transporturilor rutiere, prin sprijinirea transportatorilor rutieri români să achiziționeze vehicule cu combustibili alternativi, pe modelul programelor de sprijin acordate de alte state membre”, precizează UNTRR.
Majoritatea Statelor Membre UE și-a dezvoltat o rețea de stații de alimentare CNG/LNG, iar în prezent, în Europa, sunt 4.000 de stații CNG – în timp ce în România sunt numai 3. Totodată, în timp ce, în Europa, sunt 400 stații LNG, România nu deține nicio stație de alimentare LNG.
Subvenții cu vechime, deja, în UE
State precum Franța și Germania oferă, de mult timp, subvenții transportatorilor autohtoni, pentru achiziționarea de camioane CNG/LNG, prin programe de subvenționare, acoperind până la 40% din costul vehiculului (Germania), prin exceptarea vehiculelor CNG/LNG de la plata taxelor de drum și prin instituirea unui nou bonus, la achiziția de vehicule ecologice, sau pentru finanțarea prin leasing operațional a vehiculelor grele electrice și a celor care funcționează pe bază de hidrogen (Franța).
În ciuda pierderilor și incertitudinii economice, transformarea sectorului transporturilor rutiere va continua, chiar, în ritm accelerat, în domeniul decarbonizării, având în vedere obiectivele europene ambițioase ale Pactului Verde European, iar presiunea este foarte mare pentru a realiza o reducere cu 90% a emisiilor, până în 2050.
Conform UNTRR, tranziția verde, prin decarbonizarea transporturilor rutiere din România, este unul dintre domeniile prioritare pentru țara noastră.
Iar, în acest sens, sunt indicate subvenționarea achiziției de vehicule CNG/LNG cu 50% din cost și dezvoltarea unei rețele de stații de alimentare CNG/LNG, la un nivel similar celorlalte state membre UE.
Singura soluție reală a momentului, pentru distanțe lungi
„Transportatorii români doresc să investească în vehicule ecologice, iar, la acest moment, CNG/LNG reprezintă singura soluție fezabilă importantă pentru companiile românești, care operează transporturi rutiere internaționale în UE, având în vedere faptul că, pe distanțe lungi, vehiculele electrice nu sunt viabile, din punct de vedere economic”, arată UNTRR.
Echivalentul energetic al unui rezervor de motorina de 1.200 l – uzual pentru transportul rutier pe distanțe lungi, este dat de 24 tone de baterii – ceea ce reprezintă sarcina utilă pentru un camion standard în UE. La acest moment, singura soluție fezabilă pentru transportatorii rutieri o reprezintă vehiculele pe gaz natural comprimat (Compressed Natural Gas-CNG) sau gaz natural lichefiat (Liquified Natural Gas-LNG), care sunt diferite de GPL – Gaz Petrolier Lichefiat (Liquefied Petroleum Gas-LPG). În prezent, gazul natural este cel mai rentabil mod de reducere a emisiilor de CO2, iar bio-CNG/LNG, produse din deșeuri, pot ajuta România să își reducă amprenta de carbon și să devină un contribuitor important la economia circulară europeană, unul dintre obiectivele tranziției verzi indicate în Ghidul CE pentru Statele Membre, privind planurile naționale de redresare și reziliență.
UNTRR solicită Guvernului României valorificarea pragmatică și concretă a sprijinului financiar important acordat de UE prin Pachetul de redresare-NextGenerationEU, respectiv alocarea a 5 miliarde de euro pentru sectorul transporturilor rutiere, prin planul național de redresare și reziliență, în următorii 3 ani, pentru digitalizare și reînnoirea a jumătate din flota României de vehicule comerciale licențiate de transport rutier de marfă (peste 2,5 tone) și persoane (peste 1+9 locuri) pe bază de gaz natural comprimat/lichefiat(CNG/LNG) și pentru dezvoltarea a 100 de stații de alimentare CNG/LNG, în România.
„Subvențiile ar ajuta cărăușii români să aibă acces la o soluție care presupune costuri mai mici de operare, reprezentând un semnal pozitiv pe care l-ar primi într-o perioadă cu multe provocări generate de pandemie și Pachetul Mobilitate 1. Până la urmă, nu ar beneficia decât de avantaje de care alte companii de transport europene beneficiază deja”, a subliniat Radu Dinescu, menționând că la nivel European problema gazului natural nu a fost încă tranșată. „CE își propune niște ținte foarte ambițioase legate de hidrogen și vehicule electrice, dar nu sunt foarte realiste, dacă ne uităm la următorii 5 sau 10 ani, ținând cont că soluțiile pe aceste segmente pentru vehicule grele nu se află decât în faza de proiect. În acest context, gazul reprezintă o soluție viabilă de tranziție pentru următorii 10-15 ani. În plus, stațiile CNG pot fi ușor adaptate pentru hidrogen”, a concluzionat secretarul general, subliniind că totul se poate face cu bani europeni… dacă autoritățile române vor investi… interes.
Meda IORDAN
meda.iordan@ziuacargo.ro
