Așa cum probabil ați putut observa în cadrul emisiunilor de știri, situația migranților ilegali din Calais este departe de a fi una stabilă.
Conform Poliției franceze, violențele au izbucnit în Calais la sfârșitul lunii iulie, când tunelul de sub Canalul Mânecii la intrarea dinspre Franța a fost luat cu asalt de aproximativ 2.200 de imigranți clandestini. Imigranții au încercat să se agațe de trenurile care mergeau în Marea Britanie. Aceștia au făcut găuri în gardurile care împrejmuiau tunelul și s-au urcat pe acoperișul vagoanelor pentru a ajunge în Anglia.
Numărul imigranților, în creștere
Imigranții au pătruns în partea franceză a Eurotunelului, în zona Calais, și au încercat să urce din mers în trenurile de marfă sau de pasageri care mergeau spre Marea Britanie. Astfel, un bărbat a murit electrocutat și alte 15 persoane au fost rănite de trenuri. Cel puțin 10 de oameni au murit în ultimele 2 luni în încercarea lor de a își duce călătoria la destinație
Autoritățile franceze au precizat că acesta a fost cel mai mare incident de acest gen din istoria Eurotunelului construit pe sub Canalul Mânecii, între Franța și Marea Britanie.
Criza migranților din Calais a devenit un subiect fierbinte pe agenda disputelor politice dintre Franța si Marea Britanie, David Cameron fiind pus sub presiunea de a lua măsuri urgente în fața „roiurilor” de oameni care încearcă să intre în UK. De asemenea, furia crește și în Franța din cauza acestei chestiuni.
Autoritățile franceze au trimis încă 120 de agenți de poliție la intrarea în tunelul care trece pe sub Canalul Mânecii, în doar câteva zile aproape 3.500 de imigranți încercând să ajungă ilegal în Anglia.
Totodată, Marea Britanie a fost de acord să acorde încă 10 milioane de dolari pentru a spori securitatea de la Canalul Mânecii din Calais.
Conform surselor, în ceea ce privește numărul fără precedent de imigranți ilegali care încearcă să traverseze canalul în Regatul Unit din nordul Franței, guvernul britanic va propune noi recomandări cu privire la securizarea camioanelor, o zonă de așteptare cu parcare securizată în Calais pentru aproximativ 230 de autocamioane și consultări cu reprezentanți ai industriei de transport și logistică.
Vehicule atacate
Nu este deloc surprinzător, însă vehiculele care nu implementează niciun fel de măsuri de securitate sunt primele vizate de migranți. Remorcile cu prelată pot fi văzute drept cea mai simplă opțiune din punct de vedere al accesului, spre deosebire de cele carosate sau cisterne, care sunt mai puțin vulnerabile. Pentru întregul lanț de aprovizionare, riscul variază de la contaminarea produselor farmaceutice și a celor alimentare sau deteriorarea acestora, până la furtul bunurilor transportate, care ar putea fi folosite mai târziu pentru a genera venituri care să asigure succesul pătrunderii ilegale în Marea Britanie a migranților. Conform statisticilor, alimente proaspete în valoare de 1 miliard de lire sterline pe an sunt aruncate din cauza contaminării de către imigranți ilegali din camioane.
În perioada 2014 -2015, șoferii de camioane au plătit amenzi în valoare totală de 6,6 milioane lire sterline pentru că au fost depistați cu pasageri clandestini la intrarea sau în Marea Britanie intrând prin Calais, în creștere de la 4,2 milioane lire sterline în 2013 – 2014, 93% dintre aceștia fiind șoferi străini.
În timp ce amenzile împotriva șoferilor și a companiilor de transport vor continua să fie aplicate, Home Office-ul (Ministerul de Interne britanic) vine în întâmpinarea acestor probleme ajutând operatorii de transport să conștientizeze această problemă și să acționeze responsabil în protejarea integrității șoferilor, vehiculelor, a încărcăturii și, nu în ultimul rând, a reputației companiei.
Unul din aspectele luate în seamă de către autoritățile britanice la stabilirea cuantumului amenzii, așa cum rezultă din pct. 1 din Legea imigrației și azilului din 1999, este chiar măsura în care au fost întreprinse activități pentru a instruirea și formarea șoferilor, subcontractorilor și altor persoane ce pot efectua controlul operațional asupra vehiculului, precum și monitorizarea respectării acestor instrucțiuni în punerea în aplicare a unui sistem prevăzut să prevină transportul de migranți clandestini.
Complementar, trebuie avute în vedere și:
- Prevederea unor dispozitive de securitate (sigilii/lacăte cordoane/sistem de monitorizare)
- Furnizarea de instrucțiuni scrise, precum și completarea unei liste de verificări ce trebuie efectuate periodic de către șofer
- Implementarea unui cod de bune practici în conformitate cu standardele UK Border Agency, care stabilește măsurile ce trebuie luate și procedurile de urmat de către persoanele care operează un sistem de prevenire a transportului de migranți clandestini în Regatul Unit.
De asemenea, se pot lua în calcul și rute alternative.
Se caută soluții
Însă problema imigrației este mult mai extinsă. La nivel european se caută soluții pentru gestionarea crizei migraților ilegali ce provin din Nordul Africii. Potrivit unui nou bilanț, întocmit de Înaltul Comisariat ONU pentru refugiați, de la începutul acestui an, în jur de 225.000 mii de imigranți au ajuns în Europa, prin Marea Mediterană. Circa 2.500 de clandestini au murit în cursul traversării.
Neoficial, aproape un sfert din cei mai mult de două milioane de refugiați sirieni care trec granița în Turcia vin la Istanbul. De ce? Pentru că este cea mai mare metropolă europeană, un oraș care se întinde pe două continente și măsoară de la un capăt la altul 160 de km. Înseamnă, pentru refugiații sirieni, mai multe șanse, mai multe oportunități, însă o amenințare pentru transportatorii rutieri de mărfuri.
De asemenea, una dintre rutele favorite ale imigranților care încearcă să ajungă în Europa este așa-numita rută est-mediteraneeană. Potrivit FRONTEX, agenția europeană pentru supravegherea frontierelor, clandestinii, proveniți mai ales din Siria, dar şi din Afganistan sau Somalia, intră întâi în Turcia, de unde pleacă spre Grecia. Principala poartă de intrare este insula Kós, din Marea Egee, aflată la doar o aruncătură de băț de coastele turcești. Traversarea durează 45 de minute, iar autoritățile grecești spun că săptămânal vin chiar și 9.000 de refugiați.
De aceea, se recomandă implementarea unui cod de bune practici în politica internă a companiei, care să cuprindă măsuri suplimentare de securitate luate în urma unei analize de risc a rutelor folosite în curse, precum și o instruire eficientă a șoferilor, care să urmărească atât creșterea gradului de conștientizare a acestora cu privire la riscurile la care se expun intrând în contact cu traficanții de migranți, dar și protejarea integrității și, de ce nu, a veniturilor câștigate de cei mai mulți dintre ei cu mari eforturi.
Mihai CAZACU
Consultant anti-fraudă
mihai.cazacu@consultant.com
