Războiul din Ucraina ne-a transformat tuturor existențele, fie că vrem să recunoaștem sau nu. Lăsând la o parte problemele, creșterile de prețuri sau criza economică de care ne temem cu toții, într-o mai mică sau mai mare măsură, acest conflict, aflat atât de aproape de noi, ne-a adus aminte, mai mult decât orice, că suntem oameni. Mulți dintre noi s-au implicat din prima zi în ajutorarea refugiaților, în orice mod posibil, valul de solidaritate fiind unul cu adevărat copleșitor. Alții i-au sprijinit… pe cei care se află întotdeauna în linia întâi a ajutorului umanitar organizat. Ce se află în spate, din punct de vedere logistic, am aflat de la Marius Ion, director Departament Logistică și Achiziții, Crucea Roșie Română.
ZIUA CARGO: Cum ați putea caracteriza perioada prin care treceți, de la începutul războiului din Ucraina?
Marius Ion: A fost și este în continuare o perioadă dificilă, în care ne dorim să fim alături de vecinii noștri din Ucraina și, oricât de greu ar fi să îi sprijinim, faptul că știm că le suntem de ajutor ne face să depășim orice dificultate.
Care este procedura pe care o urmați? Ce solicitări luați în calcul?
Noi, ca societate națională de Cruce Roșie, avem obligația să corespondăm, pe teritoriul altei țări, tot cu o societate națională de Cruce Roșie, în cazul nostru, cea din Ucraina. Aceasta ne trimite solicitările pe care le centralizează conform necesităților de pe teren. Dacă materialele sau echipamentele respective există, deja, în depozitele noastre, le ambalăm, le pregătim și le transportăm, în cel mai scurt timp, către ei.
Având în vedere faptul că solicitările vin prin mecanismul de Cruce Roșie, nu este nevoie să mai facem o verificare a persoanelor care ni le trimit. Sunt câteva adrese de e-mail „focal point”, cu care corespondăm și ținem legătura.
„Nu doar Crucea Roșie a avut activitate în vămile din România, ci au fost implicate toate ONG-urile, precum și persoane particulare, foarte mulți oameni sufletiști. Nu există competiție între noi, privind cine face mai mult. Important este ca, la final, să facem bine. Îi felicităm pe toți și îi apreciem pe toți în egală măsură. Este foarte important să știe că suntem alături de ei și că nu suntem în competiție cu nimeni.”
Care sunt destinațiile transporturilor pe care le organizați?
Primele trei convoaie au fost cu ieșire prin Vama Siret, către Cernăuți, iar cel mai recent convoi, efectuat la începutul lunii aprilie, a fost trimis în zona Odessa, în localitatea Orlovka, imediat după traversarea frontierei, la Isaccea.
Convoiul spre Odessa a fost format din 9 camioane grele, 2 camioane de 20 t și 3 mașini de 3,5 t, valoarea transportului ajungând undeva la 300.000 de euro.
Până la acest moment, nu am intrat mai mult de 60 km pe teritoriul Ucrainei. Transportăm, de exemplu, către două depozite ale Crucii Roșii, care sunt operaționalizate în Cernăuți. Pe timp de zi, oamenii de acolo primesc bunurile, pe timp de noapte le pregătesc și le încarcă în camioanele lor, iar dimineața pleacă spre zonele unde trebuie să livreze, având în vedere că, după orele 18:00, nu mai au voie să circule camioanele, în Ucraina.
Cum acoperiți necesarul de transport? Dispuneți de flotă proprie?
Cele două camioane de 20 t sunt proprietatea Crucii Roșii Române, vehicule pe care le deținem din 1991. Mai avem un TIR nou, achiziționat cu ajutorul UiPath Foundation, Profi România și Cefin România (AIC Trucks). Mașinile de 3,5 t aparțin filialelor noastre din țară. Celelalte vehicule au fost mașini închiriate sau puse la dispoziție de către diverși transportatori, care au fost alături de noi încă de la început și ne-au sprijinit, în acest sens. Sunt destul de mulți voluntari care se alătură eforturilor noastre, dar sunt foarte greu de găsit șoferi care vor să treacă granița către Ucraina.
Ce se întâmplă pe partea de depozitare?
Colaborăm și cu companii de logistică, firme care, dacă nu ar fi fost alături de Crucea Roșie, ne-ar fi fost foarte greu. Vorbim, aici, despre CTPark, o echipă de oameni deosebiți, cu al căror sprijin ne desfășurăm, în momentul de față, activitatea în cadrul unui depozit de aproximativ 1.800 mp, pus la dispoziție gratuit, în Dragomirești Vale, în apropiere de A1.
De asemenea, am avut și avem în continuare o colaborare cu GlobalWorlth, care ne-a pus la dispoziție un depozit în Chitila, cu o suprafață de 3.000 mp.
În depozitul de pe autostradă, avem tot ceea ce înseamnă produse alimentare, iar, în depozitul din Chitila, stocăm tot ceea ce este legat de cazarmament și echipamente – generatoare, lanterne, pături, pachete igienice etc.
Depozitul de la CTPark este, în momentul de față, în proporție de aproximativ 80% plin, urmând să operaționalizăm două camioane pentru Cernăuți (n.r.: 6 aprilie). Dorim ca, săptămânal, să avem cel puțin un transport. În funcție de cum găsim transportatori și cum organizăm lucrurile la birou, trimitem mai multe sau mai puține camioane, cu un singur transport. Depozitul din Chitila este undeva la 40-50% plin.
În momentul de față, directorii de filiale din țară au găsit spații în care să depoziteze produsele pe care le primesc și această nevoie este acoperită. Dar, în perioada următoare, există posibilitatea ca, în funcție de donațiile pe care le primim, să avem nevoie și de alte spații.
A fost nevoie de personal suplimentar?
A fost o nevoie destul de mare de personal, au fost oameni pe care i-am angajat pe perioadă determinată și, de asemenea, foarte mulți voluntari s-au alăturat eforturilor noastre și ne-au sprijinit în activitățile logistice – picking marfă, paletat, ambalare, pregătire pentru încărcare în camioane. Mulți nu au mai avut niciodată o activitate într-un depozit sau pe parte de logistică. Unii dintre ei chiar sunt directori de proiecte la diferite organizații non-guvernamentale, oameni care lucrează, de obicei, în birou și care au intrat pentru prima dată într-un depozit, la Crucea Roșie.
De altfel, și noi, angajații, facem același lucru – din birou, mergem să încărcăm camioanele, plecăm cu transportul, deci este o activitate continuă, fără oprire.
Când faci activitatea de Cruce Roșie, te implici cu sufletul, cu toată dăruirea și faci tot ceea ce este nevoie pentru a ajuta persoanele vulnerabile. Am luat permisul de profesionist în urmă cu trei ani, iar primii kilometri pe care i-am făcut au fost în cadrul Crucii Roșii, pe camioanele vechi despre care discutam anterior.
În ultima perioadă, eu și colegii mei din departament ne-am triplat numărul de kilometri parcurși. Este o experiență nouă pentru toată lumea și, atâta timp cât este în beneficiul oamenilor, este o mândrie pentru noi. Ne place ceea ce facem și acest lucru este cel mai important.
Au existat solicitări și pentru transportul de persoane?
Au fost primite și solicitări pentru transport de persoane, dar, pe de o parte, nu avem capacitatea necesară și, pe de altă parte și, de fapt, cel mai important aspect, de astfel de transporturi se ocupă CICR, în cadrul Mișcării Internaționale de Cruce Roșie, aceștia fiind abilitați să intre în zone de conflict armat și să evacueze populația civilă. Evacuările de persoane se fac de către personalul specializat, nu de orice persoane, în orice condiții. Sunt reguli de securitate foarte bine puse la punct, fiind în vigoare convențiile de la Geneva care sunt aplicabile în astfel de situații. Toate sunt foarte bine cunoscute de colegii noștri de la CICR, care se implică în astfel de acțiuni.
Cum au evoluat cerințele, din punctul de vedere al produselor de care au nevoie?
Dacă, la început, cei din Ucraina vorbeau despre mâncare la modul general, acum au început să ni se ceară punctual anumite produse – alimente care pot fi consumate ușor, fără a fi nevoie să le gătească, sau care pot fi gătite rapid, fără să necesite mult timp și multe resurse – supe instant, conserve etc. Au mai solicitat făină și drojdie uscată, pentru pâine. Apă nu au solicitat deocamdată. Dacă va fi nevoie, avem, deja, un stoc de apă pregătit în depozitele pe care le operăm, iar, dacă va fi nevoie de o cantitate mai mare, sunt sigur că vom găsi resurse, atât din donațiile pe care le vom primi, cât și pentru a achiziționa.
Pe zona de produse nealimentare, putem vorbi despre generatoare, lanterne, baterii, iar, pe partea de cazarmament, despre saltele, pături și lenjerii de pat. Având în vedere că situația este dinamică, într-o continuă schimbare, de la o zi la alta pot apărea noi necesități.
Credeți că nevoia de ajutor va rămâne și după ce războiul se va opri?
Absolut. De fapt, cred că nevoia de a-i sprijini va rămâne cel puțin încă doi ani, din momentul în care se va finaliza războiul, pentru că vom vorbi despre o perioadă de reconstrucție, o perioadă grea prin care vor trece și vor avea nevoie atât de resurse materiale, cât și financiare.
Ce alte servicii oferă Crucea Roșie?
Crucea Roșie pune la dispoziția refugiaților din Ucraina un call center, pentru a obține informații care le sunt necesare pe teritoriul României, în limbile română, engleză, ucraineană și rusă.
Un alt serviciu pe care îl oferă Crucea Roșie, în această perioadă, este unul foarte important – restabilirea legăturilor familiale. Oferim celor care au venit în România posibilitatea de a-și contacta familiile din Ucraina, sau pe cei dragi care au rămas acolo.
Prin corespondența pe care o avem cu Crucea Roșie ucraineană, stabilim care sunt criteriile și pașii de urmat pentru a reintra în legătură și a o menține. E un serviciu pe care doar Mișcarea de Cruce Roșie îl oferă, la nivel internațional, și este foarte important, într-o astfel de situație, mai ales în contextul în care bărbații între 18 și 60 de ani au rămas să își apere țara, iar majoritatea celor care au venit sunt femei și copii. Colegul nostru care se ocupă de acest lucru a fost, în ultima perioadă, aproape copleșit de astfel de solicitări, a fost plecat în toate județele unde se află refugiați, a luat legătura cu ei, a stabilit procedura etc.
Refugiații au primit SIM-uri, în momentul intrării în România, și de la noi, și de la companiile de telefonie sau de la ONG-uri, dar problema este pentru cei care au rămas în Ucraina. Unii au rămas fără telefoane, nu le pot încărca, nu mai au credit și n-au mai avut posibilitatea să îi contacteze pe cei dragi de aici. Atunci, un om al Crucii Roșii încearcă, și de acolo, să găsească o oportunitate, pentru a-i repune în contact.
„Orice firmă de transport care dorește să sprijine Crucea Roșie, în transportul către Ucraina, este binevenită și, mai ales, orice șofer care dorește să ajute, indiferent de firmă. De șoferi avem nevoie, în primul rând; de altfel, am și căutat să angajăm doi șoferi cu categoria C+E. Nu oferim ceva extraordinar, din punct de vedere financiar, dar, la final de zi, oricine vine să ni se alăture va fi foarte împăcat sufletește.”
Câteva cifre:
- transporturi către Ucraina, până acum: 4 convoaie organizate de Crucea Roșie Română
- total vehicule implicate: 58 camioane de mare tonaj
- total ajutoare trimise: 1.450
- angajați Crucea Roșie Română implicați: 134 (peste 20.000 de ore, în ultimele două săptămâni)
- total voluntari: 5.984
Raluca MIHĂILESCU
raluca.mihailescu@ziuacargo.ro
