… mai ales în relaţie cu potenţialii noi parteneri de afaceri. Există o serie de situaţii deja clasice, în care clientul sau furnizorul de transport cad pradă escrocheriilor. Cunoaşterea unor astfel de cazuri constituie un fundament ce poate sta la baza constituirii unei strategii de protecţie la nivelul companiilor. În plus, sunt o serie de instrumente care pot proteja firma. Despre situaţii concrete dar şi despre controlul riscurilor am aflat mai multe de la Daniel Biro, șeful serviciului 1 din cadrul DICE (Direcția de Investigare a Criminalității Economice – IGPR), şi de la Mihai Stoica, director marketing BursaTransport.
În momentul în care se efectuează o tranzacţie spot cu un cărăuş sau un client necunoscuţi există o serie de riscuri ce trebuie luate în calcul. „Este vorba despre riscuri generale privind contractele de transport, care nu ţin în mod direct de platformele electronice de tranzacţionare. Indiferent de modul în care se produce tranzacţia, transportatorul poate ajunge în situaţia de a nu primi contravaloarea transportului, iar clientul în situaţia de a beneficia de un serviciu neconform“, a explicat Mihai Stoica.
El a ţinut să sublinieze că există inclusiv riscul pentru transportator să lucreze cu o firmă intermediară fantomă și pentru expeditorul de marfă să încredințeze marfa unui fals cărăuș, care, ulterior, poate să dispară cu bunurile. „BursaTransport încearcă să semnalizeze riscurile existente în tranzacțiile cu parteneri necunoscuţi. Considerăm că ele pot fi evitate printr-o utilizare corectă a instrumentelor pe care le punem la dispoziţia abonaţilor.“
Iată două cazuri diferite de fraudă puse la dispoziţia noastră de directorul de marketing al BursaTransport.
Intermedierea inversată
Societatea CS Romania a publicat o marfă de transportat pe ruta Fiesso d’Artico, Italia – Satu Mare. A fost contactată de firma Enora, cu care a convenit transportul la prețul de 1.150 euro, cu plata la descărcare. Înaintea descărcării, societatea respectivă a fost contactată de cărăușul real în camionul căruia se afla acea marfă. Întâmplător, apăruse o problemă, pentrru rezolvarea căreia erau necesare anumite informaţii din partea expeditorului mărfii.
În această conjunctură, reprezentanţii CS Romania au aflat că transportatorului i se promisese pentru cursa respectivă suma de 1.400 de euro, cu plata la scadență. În această perioadă, intermediarul, după ce își încasa banii, putea să dispară fără să mai plătească transportatorului. BursaTransport a investigat cazul după notificarea primită din partea expeditorului, ajungându-se la concluzia că era vorba despre un caz de intermediere inversată, în care cărăușului i se promit mai mulți bani decât primește intermediarul de la client, ceea ce este ilogic.
Lanţul de intermediere arăta astfel: CS România promisese firmei Enora, care a contactat-o, suma de 1.150 de euro, dar cărăușului marfa i-o încredințase prin contract societatea Alina&Iulia, la 1.400 euro, companie care a practicat intermediere inversată, folosindu-se de paravanul firmei Enora.
S-a decis, în acest context, retragerea dreptului de acces la BursaTransport a firmei Alina&Iulia şi imediat a apărut confirmarea că societatea în cauză mai practicase același tip de fraudă, fiind formulate plângeri și din partea altei companii. Din păcate, ulterior, societatea Alina&Iulia nu a mai putut fi contactată.
Cum s-ar fi putut evita o astfel de situație
Compania care a preluat marfa și a încărcat-o nu a fost atentă la faptul că firma Alina&Iulia era înscrisă pe BursaTransport de mai puțin de o lună și jumătate. „Faptul că o companie nu dispune neapărat de un istoric pe BursaTransport nu înseamnă că este de rea credinţă, dar sunt necesare verificări suplimentare, pe care, din păcate, transportatorul nu le-a făcut“, a explicat Mihai Stoica.
De exemplu, utilizatorii BursaTransport pot verifica în timp real dacă o firmă dispune sau nu de licenţă de transport sau intermediere, doar pe baza codului fiscal introdus în pagina de verificare, care permite un răspuns direct (în câteva secunde) din partea bazei de date ARR. O altă eroare în acest caz ţine de faptul că expeditorul mărfii nu a verificat intermediarul care l-a contactat.
Firma Enora nu mai era activă pe BursaTransport la momentul respectiv. Clientul poate verifica uşor dacă firma care a sunat are abonament pe bursă și dacă a consultat marfa. Fiecare abonat poate vedea cine a dat click pe marfa lui şi, neavând abonament, firma Enora nu avea cum să îi vadă marfa și nu putea să îi facă o ofertă de transport.
„Acest caz s-a încheiat într-un mod fericit pentru că transportatorul a luat legătura cu expeditorul și totul s-a rezolvat, cărăuşul nu a fost fraudat și a reușit să rezolve încasarea facturii de la expeditorul inițial al mărfii. Dar dintr-o întâmplare“, a arătat directorul de marketing al BursaTransport.
Marfă redirijată, folosind un cărăuș de bună credință
Cel de-al doilea studiu de caz aduce în prim plan o tentativă de furt de marfă prin redirijarea ei, folosindu-se un cărăuș de bună credință. În august 2014, Ciraco Exim a publicat o marfă refrigerată pe ruta Focșani – Sofia. A primit confirmare de transport de la societatea Mine Solution Team din Alexandria cu numerele false TR-27-MNT/TR-97-MNT. Ulterior, Mine Solution Team a publicat, la rândul său, marfa refrigerată pe ruta Focșani – Ștefănești, Ilfov. În urma anunţului, marfa a fost încredinţată unui cărăuş real din Ialomiţa.
Nici în acest caz nu au fost verificate licențele ARR. În plus, expeditorul mărfii nu a verificat numerele de înmatriculare care au fost comunicate de către Mine Solution Team; fiind un camion cu semiremorcă, ar fi trebuit să aibă copie conformă, pe care acest vehicul nu o avea.
Pe de altă parte, la depozitul de unde s-a încărcat marfa, nu s-a verificat corespondenţa numerelor de înmatriculare ale camionului cu cele transmise iniţial. Dacă s-ar fi făcut, s-ar fi identificat imediat faptul că era vorba despre un alt camion, cel al cărăuşului real.
„Din fericire, prin intervenţia poliţiei, marfa a fost recuperată integral, dar cei escrocaţi se puteau păzi“, a menţionat Mihai Stoica, subliniind că pentru orice utilizator al BursaTransport, fie cărăuș sau casă de expediții, platforma oferă mai multe instrumente de verificare.
Instrumente de protecţie
De exemplu, pe profilul companiei, datele de contact care au fost modificate recent sunt marcate în mod distinct cu roșu în primele zile și apoi cu portocaliu. În cazul în care cineva fură, prin diverse metode, username-ul și parola unei companii de bună credință, primul lucru pe care va încerca să îl facă va fi să își schimbe numerele de telefon. Timp de o săptămână, utilizatorul real poate identifica apariţia unor neconformităţi, rezolvând situaţia.
De asemenea, pot fi verificate data în care compania a fost înscrisă pe bursă, precum şi istoricul acesteia de activitate. Suplimentar, există un scoring aferent fiecărei firme, calculat automat de către platforma BursaTransport.
În paralel, fiecare casă de expediții are acces la lista consultanților propriilor mărfuri publicate. „Nimeni nu poate vedea datele de contact ale expeditorului până nu dă click, ceea ce îl înscrie automat într-o listă. Este total ilogic ca expeditorul să fie sunat de către o firmă care nu a vizualizat marfa. În paralel, se poate face verificarea licenței de transport și a copiei conforme a vehiculului comunicat pentru transport“, a precizat Mihai Stoica.
Şi transportatorul poate verifica dacă expeditorul mărfii are licență de intermediere. Un alt amănunt care poate fi important ţine de faptul că BursaTransport pune la dispoziţia utilizatorilor un link către portalul unde se poate verifica statutul ANAF al expeditorului. Trebuie ţinut cont de faptul că, în cazul în care acesta, în urma unor datorii la Stat este declarat inactiv de către ANAF, transportatorul nu îşi va putea deduce TVA.
„Mesajul pe care dorim să îl transmitem este că noi punem dispoziția utilizatorilor mai multe instrumente de siguranță, pe lângă verificările pe care încercăm să le facem, în momentul în care interacționăm cu companiile. De asemenea, sunt firme care nici nu apucă să intre în BursaTransport, pentru că, în urma verificărilor, ne dăm seama că intențiile lor nu sunt curate“, a concluzionat Mihai Stoica.
Fraude în descreştere
Dar există şi veşti bune. Potrivit lui Daniel Biro, șeful Serviciului 1 din cadrul DICE – IGPR, activitatea de fraudare a firmelor de transport n-a cunoscut, în ultimul an, o creștere ci, din contră, o descreștere, ca urmare a acţiunilor întreprinse de Poliția Română și ale altor agenții de aplicare a legii.
„Parteneriatul dintre Poliția Română, prin instituțiile sale specializate şi structurile private, a devenit o constantă“, a subliniat Daniel Biro, adăugând că obiectivul principal al Direcției de Investigare a Criminalității Economice este asigurarea climatului de legalitate în mediul de afaceri, combaterea evaziunii fiscale, a contrabandei, corupției, contrafacerii de mărfuri şi infracțiunilor privind asigurarea concurențialității și competitivității. Iar acest lucru se realizează prin utilizarea informațiilor primite din toate sursele, inclusiv din sesizările transmise de mediul privat. „Unul dintre elementele esențiale pentru ca noi să putem acționa este să fim sesizați, iar sesizarea să fie făcută în timp util“, a ţinut el să precizeze. Iată însă un studiu de caz elocvent privind modul în care mediul privat poate colabora cu Direcția de Investigare a Criminalității Economice – IGPR.
Furt de cafea
09.05.2014 – O companie italiană solicită prin bursa de transport ofertă pentru un transport pe ruta Praga/Cehia – Pistoia/Italia. SC Mony Cory Vivi SRL din Răteşti, judeţul Argeş, acceptă să efectueze transportul, iar marfa (cafea verde în valoare de 50.000 de dolari) este încărcată la Praga într-un vehicul al societății cu destinația Pistoia, Italia.
09-19.05.2014 – Urmează o perioadă de temporizare în care transportatorul invocă diverse motive pentru a justifica întârzierea prestării serviciului. În realitate, marfa este transportată din Praga la Budapesta și apoi la Oradea și Timișoara, unde se încearcă a fi comercializată fără documente justificative.
22.05.2014 – IGPR DICE este sesizată printr-o plângere cu privire la comiterea infracțiunii de înșelăciune în dauna SC Autotansporti Pozzoni Eniroco&C SRL Italia.
A fost deschis dosarul penal, iar Poliția Română a emis inclusiv cereri de cooperare internațională cu autoritățile din Cehia și Ungaria. Sesizarea a fost transmisă la IPJ Argeș, care, sub coordonarea DICE IGPR, a reușit, în urma acţiunilor întreprinse, recuperarea integrală a încărcăturii, care a fost depistată în apropiere de Schitu Goleşti din zona Târgoviște, unde escrocii găsiseră o posibilitate de a comercializa marfa fără acte. În urma perchezițiilor, s-a constatat că ei au mai făcut astfel de înșelăciuni. Interesant este că escrocii foloseau un autovehicul pe care îl cumpăraseră de la o firmă din Brașov cu permisiunea de a-l înmatricula ulterior, context în care au încheiat contractul de vânzare-cumpărare, dar nu au mai mers la Direcția Regim Permise și Înmatriculări pentru a radia mașina și a o înmatricula pe numele noului proprietar. Inițial, acest lucru a indus poliţia în eroare, mai ales că vehiculul în cauză aparținuse unei firme foarte serioase.
02.06.2014 – A fost înregistrată și plângerea SC Ros Production SRL Tecuci, de asemenea prejudiciată de SC Mony Cory Vivi SRL.
Rezultatele
În cadrul acestei acţiuni organizate de IPJ Argeș, sub coordonarea DICE IGPR, au fost efectuate 6 percheziţii domiciliare. Au fost identificați Corina Constantinescu și Ion Laurențiu Pruiu (reținuți 24 de ore) și ulterior arestați preventiv de către Tribunalul Argeș, iar Judecătoria Topoloveni a dispus arestarea preventivă în lipsă a inculpatului Nicolae Vivi Anghel (înşelăciune, şantaj şi fals în înscrisuri sub semnatură privată).
De asemenea, a fost instituit sechestru asigurător şi au fost indisponibilizate două autovehicule (ansamblul auto, autocamion, folosit la săvârşirea faptelor şi un autoturism Dacia Logan), în valoare totală de aproximativ 50.000 de euro. Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Topoloveni din data de 14.08.2014 s-a dispus trimiterea în judecată față de 6 inculpați (5 persoane fizice şi o persoană juridical), dosarul aflându-se în prezent în stare de judecată pe rolul Judecătoriei Topoloveni.
Mihai Stoica, director marketing BursaTransport:
„Numai împreună cu utilizatorii BursaTransport putem asigura un mediu de tranzacționare mai sigur. Este foarte important ca, în momentul în care se confruntă cu tentative de fraudă, să ne sesizeze, atât pe noi, cât și Poliția. Dacă suntem sesizați din timp, putem acționa la timp.“
Daniel Biro, șeful serviciului 1 din cadrul DICE – IGPR:
„Le recomand agenţilor economici să obțină cât mai multe informații despre firma cu care încheie un contract și despre persoana de contact. O altă recomandare este ca plata să se facă prin bancă; astfel, există urme și poți găsi banii sau persoana. Este indicat să se evite plățile în numerar în astfel de situații, mai ales când sunt la distanțe apreciabile.“
Direcția pentru Investigarea Criminalității Economice din cadrul IGPR poate fi contactată la adresa de e-mail economic@politiaromana.ro
Meda BORCESCU
meda.borcescu@ziuacargo.ro
