Proprietarul Denis Spedition, Florin Tudose, a luat decizia de a deschide o companie în Germania în urmă cu 3 ani. Motivul a fost reprezentat de relația cu clienții și de asigurarea unor servicii de transport de elită. Un bun cunoscător al piețelor române și germane de transport, Dan Schnick a decis să se alăture acestei inițiative. Astăzi, director general al Denis Spedition GmbH, Dan a ridicat cortina pentru noi cu privire la birocrația pe care o implică deschiderea unei companii de transport în Germania. Vă închipuiți că este ușor? S-ar putea să aveți o surpriză…
ZIUA CARGO: Care au fost motivele care au stat la baza deciziei de a deschide o firmă de transport în Germania?
Dan Schnick: Cel mai important motiv pentru deschiderea unei companii în Germania este acela de a avea un contact nemijlocit și cât se poate de strâns cu clienții tradiționali pe care îi avem, deja, pe această piață. Dar, pe de altă parte, vizăm și comunicarea cu noi potențiali clienți, care să poată fi făcută în limba lor maternă, precum și gradul crescut de încredere a acestora într-o firmă germană.
Vreau să precizez că ideea și inițiativa de a deschide o firmă în Germania exprimă nu numai viziunea pe termen lung a patronului firmei, Florin Tudose, dar a fost considerata de mulți și foarte curajoasă, cu atât mai mult cu cât, pe atunci, nimeni nu vorbea concret de apariția unui „pachet de legi” care să facă viața de transportator din estul Europei, activ nemijlocit pe o piață atât de dificilă cum e cea din Germania, încă și mai grea.
Cât a durat procesul de înființare a acestei firme, din momentul în care ați adoptat decizia și până când s-au finalizat formalitățile?
În cazul nostru, a durat aproximativ șase luni și am fost, noi înșine, foarte surprinși de anumite piedici impuse de o birocrație ieșită din comun, care nu credeam că există și în Germania.
În primul rând, este necesar să ai un avocat care să întocmească actul constitutiv, să realizeze numirea directorilor, împuternicirile acestora etc. Apoi este necesară legalizarea la notariat, trebuie să ai un birou și o adresă, după care documentele se trimit la tribunalul landului de care aparții, la secția economică, pentru obținerea înscrierii în Registrul Comerțului. Urmează o cerere de începere a activității, depusă la Gewerbeamt, un fel de birou comercial al localității de reședință a firmei, de unde am primit, inițial, răspunsul că nu putem obține această înregistrare decât după obținerea licenței comunitare.
Este o serie întreagă de aspecte pe de o parte foarte birocratice, pe de altă parte și foarte costisitoare și de durată. Sper că nu divulg un secret prea mare dacă spun că s-au cheltuit peste 50.000 de euro până când am avut primul cap tractor îmatriculat acolo. Ca timp, fiecare dintre aceste cereri despre care v-am povestit și încă multe, multe altele, necesită între două și cinci săptămâni, la care se adaugă și pericolul ca primul act dobândit să-și piardă valabilitatea, până când mai strângi câteva altele… Eu am cetățenie germană și vorbesc limba germană cursiv și, cu toate acestea, n-a fost simplu. Cred că, dacă aceste lucruri se încearcă a fi făcute din străinătate, vor fi, probabil, mai de durată și mai costisitoare.
Nu vreau să descurajez pe nimeni să facă acest pas, ci doar să atrag atenția asupra unor aspecte de care trebuie ținut seama!
Am înțeles că ați demarat deja activitatea pe Denis Spedition GmbH. Începe să se facă simțită o influență în relația cu clienții?
Desigur. Așa cum am mai subliniat, există un nivel de credibilitate ușor mai crescut, potențialii clienți având, printre altele, și posibilitatea de a se interesa de firmă sau de a cere un document sau altul fără a te întreba în mod direct sau fără a da posibilitatea eventual de a influența eliberarea vreunui act. Contează foarte mult, de asemenea, că poți să stai de vorbă cu ei pe limba lor, ceea ce ușurează foarte mult comunicarea.
Veți angaja șoferi în Germania?
Desigur că, pe termen lung, asta trebuie să fie soluția. Nu trebuie să uităm că și șoferii sunt oameni cu familie, copii și absența de acasă îndelungată este o povară, care, la un moment dat, poate afecta și calitatea muncii depuse.
În plus, dacă adunăm salariul, diurna și cheltuielile făcute pentru transportul lor spre și dinspre locul de muncă, atunci diferența dintre costul unui șofer angajat direct din Germania și unul transferat din România nu mai este relevantă. Dar și angajarea acestor șoferi este dificilă, pentru că nu-i găsești! Criza de șoferi este și în Germania cel puțin la fel de mare cum este în multe alte țări din Uniunea Europeană.
Cum vedeți viitorul?
Trebuie să așteptăm, încă, răspunsul la întrebările pe care ni le punem cu toții, indiferent ce și unde lucrăm, și care sunt cu totul altele decât cele de acum un an. În branșa noastră, ca și în multe altele, cumplita pandemie pe care o trăim ne cere o adaptare rapidă și cat mai flexibilă la schimbări care apar uneori și peste noapte. Pe de altă parte, nu numai din cauza pandemiei, dar și din alte motive, fenomenul de globalizare este supus unor mari semne de întrebare.
Se încearcă, într-un fel, concentrarea anumitor industrii mai mult la nivel local, pentru a fi mai puțin dependente de furnizori aflați la foarte mare distanță. Nu este cazul Uniunii Europene, unde nu există granițe economice, dar știm foarte bine că globalizarea înseamnă a trece mult și dincolo de granițele Europei. Dar, în linii mari, fără transportul rutier nu se descurcă nimeni.
Calea ferată nu este, încă, o alternativă fezabilă, transportul rutier rămânând singura posibilitate door-to-door. Odată cu încetarea acestei pandemii, sunt convins că va avea loc un reviriment foarte puternic. Rămâne de văzut și ce se întâmplă cu absolut necesara „politică verde” și cum va reuși și industria să se adapteze la noile cerințe, absolut justificate din acest punct de vedere. Dar am convingerea că va fi bine!
Intrarea în vigoarea a Pachetul Mobilitate 1, a făcut multe companii de transport românești să se gândească la deschiderea de firme în Vest. Considerați a fi reprezentat în Germania reprezintă un pas util, chiar dacă, în final, prevederile legislative care ridică probleme cărăușilor din est vor fi eliminate?
Indiferent de cum va evolua situația privind Pachetul Mobilitate 1, care în conceptul nostru nu joacă decât un rol marginal, noi am făcut un pas bun spre un viitor pe termen lung. Este foarte importantă relația permanentă cu clienții, pentru a menține un contact bun și pentru a le demonstra o dată mai mult că suntem niște parteneri corecți, care oferă calitate. Există încă și foarte multe păreri absolut anarhice și nejustificate despre transportatorii din Europa de Est.
Încă din momentul în care am căutat o bancă, pentru a ne deschide un cont pentru capitalul firmei, ne-am lovit de această problemă, primind multe refuzuri de la bănci, din cauza faptului că aveam un acționar român. Există păreri preconcepute care încă planează în branșa asta și sperăm că, odată cu pasul nostru și al altora care vor proceda la fel ca noi, vom reuși să îmbunătățim și renumele transportului românesc și din acest punct de vedere.
Pentru licența comunitară, sunt necesari mai mulți pași:
- găsirea și angajarea unui coordonator de transport
- transmiterea, direct de la primăriile de reședință, către serviciul de eliberare a licenței, a cazierelor, atât judiciare, cât și financiare, ale directorilor și ale acționarilor
- obținerea unei scrisori, de la Finanțele Publice, că nu există obiecții pentru ca firma să își înceapă activitatea
- obținerea unui număr fiscal
- obținerea unui număr pentru recuperarea TVA
- trei tipuri de negații, de la asociații profesionale și de la casa de sănătate, că nu au nimic împotrivă (un fel de adeverință că nu îți trebuie adeverință!)
- obținerea certificatului de capacitate financiară; sumele necesare nu pot fi dovedite prin existența capitalului social, ci trebuie o dovadă separată)
- prezentarea unui act de cumpărare, închiriere sau leasing a vehiculelor pentru care vrei să obții licența (care poate fi obținut doar după ce obții numerele de la finanțe și toate adeverințele)
- în final, certificatul de înmatriculare și protocolul de preluare a camioanelor de la furnizor.
Raluca MIHĂILESCU
raluca.mihailescu@ziuacargo.ro
