La finalul lunii mai, Comisia Europeană a publicat un set de întrebări și răspunsuri cu privire la întoarcerea în țara de înmatriculare a camionului. Nu știu câți dintre voi ați citit răspunsurile CE, însă eu am făcut-o. Mi s-au părut foarte practice și punctuale, dar și foarte ușor de înțeles. Totodată, cred că vin cu o mai mare flexibilitate, față de ce am fost obișnuiți să vedem, în textele anterioare.
Primul paragraf menționează foarte clar căror tipuri de autovehicule care transportă marfă li se adresează această nouă legislație. Mai exact, acelora cu un tonaj mai mare de 2,5 tone sau a microbuzelor cu mai multe de 9 locuri.
Totodată, se menționează clar faptul că fiecare camion trebuie să se întoarcă la unul din sediile operaționale din țara de înmatriculare, și nu doar la cel principal, cum era până nu demult, în explicațiile anterioare. Luând un exemplu practic, să spunem că sediul companiei de transport este în Brașov, dar mai are și puncte de lucru în Arad și București. Ei bine, după noua explicație a Comisiei, camionul se poate întoarce, după 8 săptămâni, la oricare dintre cele 3 locații și nu doar în Brașov, fapt care oferă o mai mare flexibilitate decât până acum. Nu se aplică, dacă firma din exemplul meu mai deține un sediu în Budapesta, iar transportatorul ar dori să întoarcă mașina doar pana la Budapesta, deoarece sediul din țara vecină nu este și sediul țării in care este înmatriculat camionul.
Durată neprecizată
Ceea ce este important este faptul că, odată cu întoarcerea, nu se specifică și durata de ședere a camionului. Comisia menționează faptul că această ședere poate fi o pauză (zilnică, de weekend etc.), ceea ce pe mine mă duce cu interpretarea că este suficient să trec frontiera, să ajung la sediul meu din Arad, să petrec o pauza de 45 de minute, timp în care îmi alimentez camionul sau schimb semiremorca, și pot să plec înapoi. În acest caz, și dacă toată lumea începe de mâine să respecte cu strictețe Pachetul Mobilitate, nu vreau să mă gândesc ce presiune ar fi pe frontierele din vestul țării, unde camioanele vor face cozi pe distante considerabile.
În alt paragraf, foarte pe scurt, nu ni se spune un fel anume în care camionul să se întoarcă, dar se precizează faptul că, în procesul de întoarcere, camionul poate să fie implicat într-un transport cu feribotul, trenul sau pe un autotransportor. Cel din urma mă duce cu gândul că este posibil să-mi aduc mașinile sau camioanele pe platforme. Bineînțeles, aici lasă loc pentru creativitatea fiecăruia dintre noi.
Cum se calculează perioada
Perioada de calcul pentru cele 8 săptămâni începe din ziua următoare după ce camionul a ieșit din țară, se arata într-o altă explicație. Mai exact, dacă mașina iese din țară într-o zi de marți, 29 martie 2022, ea trebuie să se întoarcă până miercuri, 25 mai, la ora 23:59. Însă, dacă în procesul de întoarcere sunt implicate și zile de sărbătoare legală în țara de înmatriculare a camionului sau zile de weekend, se va considera ziua întoarcerii ziua următoare lucrătoare. Într-un alt exemplu, să zicem că mașina pleacă de la sediul nostru vineri, 25 martie, ultima zi ar trebui sa cadă sâmbătă, 21 mai, dar, datorită faptului că este weekend, camionul trebuie să intre în sediu pana luni, 23 mai, la ora 23:59.
Comisia susține clar, într-un alt punct, faptul că trebuie să dovedim întoarcerea cu evidențe clare, care pot fi descărcări tahograf, documente CMR sau poziții GPS care să certifice poziția camionului și faptul că s-a întors. Controalele pot să aibă loc atât pe șosea, cât și la sediu, iar, dacă o autoritate a unui alt stat membru dorește să ceară mai multe lămuriri, în urma unui control avut, în trafic, asupra unui camion de-al nostru, cei de la ISCTR pot să vină în control și să ceară lămuriri. Autoritățile din statele membre trebuie să conlucreze și să facă schimb de informații, pentru o armonizare cât mai bună între state.
Alexandru BORZA
manager flotă
borza.alex@gmail.com
