Vechiul Testament ne învață, de secole, o lecție simplă despre agilitate – lupta dintre israelieni și filisteni. În vremurile respective, filistenii au ales cel mai teribil războinic al lor și l-au trimis în fața israeliților, pentru o „luptă în doi” – cine câștiga lupta aceasta, câștiga și războiul.
Filistenii l-au ales pe Goliat, un gigant, de aproape 2 metri și 10 centimetri, îmbrăcat în armură și cu multe arme, iar, din tabăra israelită, s-a autopropus David, un tânăr cioban, care a luat de pe jos câteva pietre. Înaintând pe terenul de luptă, David a luat o piatră, a pus-o în praștie și l-a lovit în frunte pe Goliat. Uriașul s-a prăbușit amețit iar David a fugit către el, i-a luat sabia și i-a tăiat capul. Astfel, israeliții au câștigat războiul.
„David și Goliat” nu este o poveste religioasă, este o poveste despre agilitate sau sprinteneală, ușurință în mișcări, vioiciune și iuțeală – așa cum definește dicționarul explicativ, agilitatea.
Când a fost ultima dată când ați avut nevoie de ușurință, iuțeală în decizii sau în acțiunile pe care le întreprindeți în organizație?
Mediul de afaceri este complex, din ce în ce mai volatil, în care ambiguitatea și incertitudinea sunt regula, nu mai sunt excepția. Oamenii care sunt agili demonstrează flexibilitate, sprinteneală în navigarea prin „apele tulburi” ale complexității și incertitudinii. Au capacitatea de a tolera niveluri înalte de stres și de a trece cu bine peste obstacole, rămânând deschiși, receptivi, concentrați pe direcția pe care o urmăresc.
Un comportament similar cu cel al lui David din povestea de mai sus. Poți vedea și manifestări de furie și supărare, ca la toți oamenii, însă maturitatea emoțională îi ajută să parcurgă astfel de situații curioși, cu compasiune pentru ei și pentru ceilalți și, mai ales, cu acceptare. În loc să permită emoțiilor să îi deraieze, le permit să îi învețe lecții noi despre propriul comportament și propria intervenție în situația/proiectul respectiv.
Cu cât gradul de auto-conștientizare este mai mic, cu atât ne lăsăm mai mult „prinși” de emoții: suntem „prinși” când ne învinovățim pentru diferite gânduri sau acțiuni, când acționăm ineficient, pe baza unor idei și credințe care ne limitează, când rămânem „fixați” pe un singur mod considerat corect de noi, fără a fi deschiși la idei și perspective noi.
Acest mod de a trăi și de a conduce, cu un grad de conștientizare înalt, nu este ușor, necesită maturitate emoțională, dar și autenticitate în relația cu sine și cu ceilalți.
Lideri eroi
Vorbind despre lideri, nivelul de conștientizare la care se află o organizație nu poate să depășească nivelul de conștientizare la care se află liderul organizației. Mediul organizațional actual se bazează pe lideri eroi, asemeni lui Goliat din poveste – sunt promovați managerii care muncesc mult, țin lucrurile sub control, au soluții la toate problemele, sunt căutați și păstrați acei CEO care au un profil de „om puternic”, „mână forte” – oameni „înarmați până în dinți”, care reușesc să împingă organizația în direcția dorită. Însă, de cele mai multe ori, cu cât ești mai puternic, cu atât ești mai fragil.
Agilitatea managerială presupune să fii deschis și să nu te atașezi de un singur mod de a acționa. Flexibilitatea presupune și smerenia în a accepta că un singur om, liderul, nu are răspunsuri la problemele complexe care apar în mediul organizațional și cu cât conduce bazându-se doar pe propria capacitate (sau cel mult se lasă sfătuit de câțiva oameni de încredere), cu atât mai mult scade capacitatea de a găsi soluții durabile în mediul complex de acțiune.
Cum se antrenează agilitatea managerială?
Din practica mea de coaching cu conducători și echipe de conducere, am observat că o buna strategie de creștere este de a înlătura tot ceea ce stă în cale și ar putea bloca sau limita creșterea. Atunci când ne propunem să creștem agilitatea, sprinteneala, flexibilitatea managerială, avem nevoie să „scăpăm” de bagajul emoțional care ne poate sta în cale.
Un exercițiu simplu, de conștientizare, poate fi făcut în 3 momente relevante (puncte de conștientizare): intrarea într-un proces / situație, ieșirea din proces / situație, cum aleg să merg mai departe. Intrarea ne oferă oportunitatea de a conștientiza cum sunt prezent, cum apar într-o situație – care este mentalitatea cu care sunt acolo? O mentalitate care facilitează o prezență deschisă, receptivă este cea a acceptării (de sine și a situației) și a compasiunii în relația cu emoțiile trăite – a fi un bun observator, știind ceea ce simți, însă fără a da curs emoțiilor.
Următoarea mișcare este ieșirea: cum aleg sa ies de aici? Care este oportunitatea de învățare / creștere, evoluție pentru mine aici? Următoarea mișcare este legată de „Cum merg mai departe” – ce am învățat despre mine în situația respectivă și cum se aliniază cu valorile și scopul meu? (Ceea ce presupune să știm care sunt acestea).
Agilitatea este capacitatea de a ne adapta și răspunde optim schimbărilor, iar liderii care au această capacitate bine dezvoltată pot contribui la crearea de organizații agile, care văd schimbarea ca oportunitate de creștere și învățare, nu ca obstacol în calea obiectivelor propuse.
Rodica OBANCEA
Executive & Team Coach
rodica@rodicaobancea.ro
