Profesia şi locul de muncă reprezintă un aspect important în viaţă fiecăruia dintre noi. În afară de a fi principala sursă de venituri, locul de muncă contează şi din multe alte puncte de vedere, influenţând imaginea de sine şi viaţa socială. Dar el constituie deseori şi o importantă sursă de stres. Despre cauzele acestuia, riscurile psihosociale, dar şi despre cum poate fi combătut stresul, vom discuta într-o serie de articole.
Stresul la locul de muncă apare atunci când cerinţele postului depăşesc capacitatea lucrătorului de a le face faţă. Lumea în care trăim aproape că ne obligă să facem totul în grabă, iar statul peste program, lucrul de acasă şi şedinţele interminabile pot crea un mediu propice situaţiilor stresante. Atât stresul social cât şi cel emoţional pot fi cauzate de relaţii conflictuale fie cu cei apropiaţi, fie cu persoanele de la serviciu. Iar un mediu familial tensionat, la care se adaugă problemele de la serviciu pot, în scurt timp, să macine atât psihicul, cât şi organismul. În acest context, devenim stresaţi din orice, iar nivelul productivităţii scade semnificativ.
Costuri enorme din cauza afecţiunilor psihice
Studiile arată că stresul ocupă locul al doilea în topul problemelor de sănătate cel mai frecvent raportate în Europa şi, împreună cu alte riscuri psihosociale, este considerat a fi cauza a peste jumătate (50-60%) din numărul total de zile lucrătoare pierdute.
Costurile totale ale problemelor de sănătate psihică înregistrate în Europa (asociate sau neasociate locului de muncă) sunt estimate la 240 de miliarde de euro pe an. De asemenea, stresul la locul de muncă poate contribui la creşterea ratei de pensionare anticipată, în special în rândul funcţionarilor.
Cu toate acestea, peste jumătate din lucrătorii din Europa raportează că stresul la locul de muncă este un aspect obişnuit acolo unde lucrează, iar aproximativ patru din zece lucrători consideră că stresul nu este bine gestionat la locul lor de muncă. Din cauza stresului lucrătorii pot lipsi de la lucru o perioada mai îndelungată de timp mai ales atunci când sunt afectaţi şi de alte probleme psihologice la locul de muncă, pentru ca atunci când se reîntorc la lucru să fie incapabili să funcţioneze la întreaga lor capacitate.
Angajaţii sănătoşi – cheia unei afaceri de succes
Acesta este unul dintre elementele de bază de care trebuie să se ţină seama în special în perioade de incertitudine economică, atunci când este esenţial ca întreprinderile să îşi menţină productivitatea, când se lucrează sub presiunea termenelor-limită şi când probabilitatea de a se produce erori şi accidente este mult crescută.
Ar putea fi tentant, în condiţiile locurilor de muncă moderne, unde presiunea este mare, să nu se ţină seama de securitatea şi sănătatea în muncă (SSM) şi să se considere că acestea reprezintă o „sarcina administrativă” care înseamnă pur şi simplu respectarea obligaţiilor legale. O astfel de abordare ar fi însă contraproductivă. Este întotdeauna important ca riscurile existente la locul de muncă să fie cunoscute şi ţinute sub control.
Potrivit studiilor realizate de Agenţia Europeană pentru Sănătate şi Securitate în Muncă (EU-OSHA) cauzele ce duc la amplificarea stresului la locul de muncă ţin de:
– hărţuirea psihologică sau sexuală la locul de muncă – victimizarea, umilirea, subminarea sau lansarea de ameninţări din partea şefilor sau a colegilor faţă de un salariat sau de un grup de salariaţi;
– repartizarea inechitabilă a muncii, a recompenselor, a promovărilor sau a oportunităţilor de carieră;
– comunicarea ineficientă, schimbările organizaţionale gestionate necorespunzător şi nesiguranţa locului de muncă;
– dificultăţile în ceea ce priveşte îmbinarea angajamentelor de la locul de muncă cu cele de acasă.
Dar, stresul în muncă poate fi evitat iar acţiunile de reducere a acestuia pot fi foarte rentabile. Evaluarea riscurilor de stres în muncă implică aceleaşi principii şi procese de bază ca şi evaluarea celorlalte riscuri de la locul de muncă. Includerea angajaţilor şi a reprezentanţilor lor în procesul de evaluare este indispensabilă reuşitei acestuia; ei trebuie consultaţi pentru identificarea cauzelor stresului, a grupelor care sunt victimele acestuia, precum şi a soluţiilor care trebuie adoptate pentru a ajuta.
Stresul în muncă poate genera stări ca: depresie, anxietate, nervozitate, oboseală şi afecţiuni cardiace. În afară de acestea, stresul antrenează perturbări considerabile pe planul productivităţii, creativităţii şi competitivităţii. Fiecare dintre noi poate fi victima stresului legat de activitatea profesională, indiferent de domeniul de activitate sau de mărimea întreprinderii în care lucrăm.
Dar despre modul în care poate fi gestionat stresul în cadrul companiei, vom vorbi în numărul din septembrie al revistei Ziua Cargo.
Stresul – o problemă organizaţională, nu o culpă individuală
Campania paneuropeană „Managementul stresului pentru locuri de muncă sănătoase” coordonată de Agenţia Europeană pentru Sănătate şi Securitate în Muncă oferă atât lucrătorilor, cât şi angajatorilor sprijin şi orientări pentru gestionarea stresului şi a riscurilor psihosociale la locul de muncă, promovând utilizarea unor instrumente practice şi uşor de folosit pentru facilitarea acestei gestionări.
Organizaţia contribuie astfel la transformarea Europei într-un loc de muncă mai sigur, mai sănătos şi mai productiv. Înfiinţată de Uniunea Europeană în 1996, agenţia reuneşte reprezentanţi ai Comisiei Europene, ai guvernelor statelor membre, ai organizaţiilor angajatorilor şi ale lucrătorilor, precum şi cei mai buni experţi din fiecare stat membru al UE şi din afară acesteia.
Ce cred lucrătorii europeni despre stresul la locul de muncă?
Un sondaj de opinie paneuropean efectuat recent arată că:
– 72% dintre lucrători consideră că reorganizarea sau nesiguranța locului de muncă reprezintă una dintre cele mai frecvent întâlnite cauze ale stresului la locul de muncă;
– 66% atribuie stresul „numărului de ore lucrate sau volumului de muncă”;
– 59% atribuie stresul faptului că „sunt supuși unor comportamente inacceptabile, precum hărțuirea psihologică sau sexuală”;
– 51% din numărul total al lucrătorilor raportează că stresul la locul de muncă este ceva obișnuit acolo unde lucrează;
– aproximativ patru din zece lucrători consideră că stresul nu este bine gestionat la locul lor de muncă.
Informaţiile care stau la baza acestei serii de articole ne-au fost puse la dispoziţie de Toyota Material Handling România, partener al campaniei „Managementul stresului pentru locuri de muncă sănătoase” desfăşurate de EU-OSHA.
Andreea ALECU
