Cum arată profilul de personalitate al șoferului de tir? Ce informaţii poate oferi el pentru predicția comportamentului în trafic și în cadrul firmei? Sunt întrebări ale căror răspunsuri pot ajuta cu siguranţă un manager de transport.
Profilele de personalitate ale şoferilor au făcut obiectul a două studii realizate de psihologul Andreea Ioana Gheorghe, specializată în psihologia transporturilor. Primul a vizat personalitatea modală a șoferului de tir, iar cel de-al doilea trăsăturile de personalitate, agresivitatea și contravențiile în trafic. „Am dorit să investighez această temă, să îi înțeleg sursele și, mai ales, rezolvările în beneficiul participanțiilor la trafic, pentru firmele la care șoferii sunt angajați (în acest fel reducându-se riscul accidentelor, amenzilor) dar şi pentru a educa personalitatea șoferilor în timpul programului de lucru (de exemplu: o bună comunicare cu dispeceratul)”, a arătat Andreea Gheorghe.
Studiile
Pentru a contura un profil de personalitate al şoferului au fost utilizate două teste: BFM și AVIS. Primul măsoară indicatori ai personalității precum nevrotismul, extraversia, deschiderea, agreabilitatea și conștiinciozitatea, iar cel de al doilea agresivitatea la volan, furia interioară și „enjoyment of violence” (satisfacția generată de violență). Studiile au probat veridicitatea acestor profile de personalitate.
„Din primul studiu pe care l-am desfășurat, a reieșit faptul că personalitatea șoferilor de tir este asemănătoare la anumite scale ale personalității: nevrotism, extraversie, conștiinciozitate. Nu contează regiunea din care face parte individul, Olt sau Cluj, de exemplu”, a explicat Andreea Gheorghe. Ea a precizat că, pentru recrutarea şoferilor angajați ai diferitelor firme de transport, acestora le-a fost prezentat studiul, precum și faptul că, în condiţiile în care nu există cercetări în domeniu, se doreşte investigarea trăsăturilor de personalitate ale șoferilor de camion din România. Ulterior, li s-a prezentat consimțământul, pe care au fost rugați să îl semneze şi au fost îndrumați să completeze sincer chestionarul de personalitate BFM, întrucât nu reprezintă un criteriu pentru selecția la locul de muncă sau pentru păstrarea lui, toate datele fiind confidențiale și utilizate doar în scop științific. Acest studiu a prezentat interes pentru șoferi, inclusiv pentru comunicarea rezultatelor pe mail.
Ce de-al doilea studiu s-a confirmat pe un număr de 60 de participanți din 60. „Când nivelul de nevrotism este unul crescut, agresivitatea și contravențiile în trafic, de asemenea, cresc. Atunci când nivelul conștiinciozității este ridicat, agresivitatea și contravențiile în trafic sunt reduse”, a menţionat autorul studiului. Potrivit cercetărilor, comune șoferilor de tir din cele două județe îndepărtate din România sunt trăsăturile de personalitate: nevrotism, extraversie și conștiinciozitate – acestea fiind cele mai predominante. De altfel, şi în cercetările anterioare apar rezultate asemănătoare, cum ar fi studiul privind șoferii din Franța, unde rezultatele au arătat că trăsăturile comune au fost nivelul crescut de extraversie și de conștiinciozitate ale șoferului de tir. Agresivitatea, ca particularitate personologică de risc în comportamentul șoferilor de tir, este unanim recunoscută de cercetători. „În studiul pe care l-am realizat, este prezentă o corelație înaltă între nevrotism și condusul agresiv”, a afirmat psihologul.
Ce-i de făcut?
După completarea testelor, fiecare șofer a primit anumite „idei” privind ceea ce ar putea să facă pentru a schimba ceva în bine la nivelul vieții personale şi pentru a fi în regulă la locul de muncă.
„Astfel că unui șofer, angajat la firma tatălui meu (n.r. Oceania Speed), având probleme de comunicare și comportament cu dispeceratul, cu un scor mare la nevrotism și, implicit, la agresivitatea în trafic, i-am sugerat ca, la venirea din cursă, să meargă la o sală de sport unde să dea cu pumnul în sacul de box. A primit, încântat, vestea și, în timpul cursei, ne-a anunțat ca vrea să vină la 2 luni acasă, nu la o lună jumate, așa cum era programat (minunat pentru firmă)!”.
Andreea Gheorghe a ţinut să sublinieze că, pentru a putea fi obţinute rezultatele dorite în relaţie cu şoferii, sunt utilizate în cadrul firmei câteva modalități de relaționare, începând de la modul în care comunică dispeceratul cu ei. „Să luăm exemplul tiparului șoferului care are tot timpul o idee mai bună decât colegul de la dispecerat și care știe mai bine să își facă programul decât așa cum i se comunică într-o anumită situație. Aici putem folosi o tehnică subtilă de manipulare: alegerea. Îl lăsăm să aleagă. Scopul nostru este ca șoferul să plece la ora 4 dimineața.„D: Pleci la ora 2? Ș: Nu. Este prea devreme. D: Sunt de acord. Ce zici de ora 4? Ș: E bine la 4.” El a decis, în consecință își va asuma responsabilitatea şi va pleca la acea oră, firma este în câștig, dispecerul a câștigat timp la telefon fără a se certa cu șoferul şi nu s-a mai stresat, iar șoferul este mulțumit pentru că a avut dreptate”, a mai arătat psihologul.
Rezultate pozitive
„Din experiență personală, la firma tatălui meu (n.r. Oceania Speed), în care m-am implicat din punct de vedere psihologic, am avut și rezultatele dorite, adică o fluctuație mică de personal. Peste jumătate din angajați ne-au rămas alături de când am început activitatea, de 6, respectiv 3 ani.”
Andreea Gheorghe a precizat că, la baza reuşitelor obţinute, a stat cunoaşterea personalităţii şoferilor, care a permis comunicarea cu ei în funcţie de nevoile fiecăruia. „De exemplu, un manager de transport se poate gândi că, atunci când se oferă bonusuri personalului, fiecare trebuie sa primească în plus în acea luna 20 de euro. Greșit! Fiecare șofer trebuie motivat în funcție de ce îl stimulează pe el. De exemplu, avem, de 3 ani, un șofer foarte bun în firmă, căruia i-am oferit drept bonus o masă pe ferry. Aceasta era plăcerea lui: să mănânce pe vapor. Ne-a mulțumit că ținem cont de micile lui plăceri. Unui alt șofer, aflat în firma noastră de 5 ani, i-am oferit același lucru. Ştiam că nu vom reuşi să îl motivăm dar am vrut să testăm încă o dată modalitățile alternative de motivare în funcție de nevoi. Ne-a răspuns foarte «revoltat» că el vrea banii în schimbul mesei.”
Psihologul a explicat că, într-o astfel de situaţie, managerul se poate simți foarte iritat de faptul că angajații nu apreciază eforturile pe care le face. El poate deduce, în acest context, că pretenţiile şoferilor sunt foarte mari.
„În realitate, lucrurile sunt normale. Gândiți-vă la ce vă motivează în viața de zi cu zi. Pe unii dintre noi ne pot motiva creșterile salariale, pe alții securitatea la locul de muncă (un loc de muncă stabil). În cazul altora, poate apărea nevoia de apartenență (interacțiunea socială; de exemplu: îți poți motiva angajatul care are o astfel de nevoie, oferindu-i ocazia să participe la diferite cursuri cu tematică, unde să aibă ocazia să comunice, să interacționeze), nevoia de stimă (prestigiul, atenția și aprecierea din partea celorlalți), nevoia de autoîmplinire (necesitatea exprimării și realizării persoanei la întregul potențial, «Ceea ce omul poate să fie, trebuie să fie»)”, a apreciat Andreea Gheorghe.
Iată cum arată profilul de personalitate pentru un şofer profesionist.
Paul
Nevrotism = 60%
Extraversie = 90%
Deschidere = 66%
Agreabilitate = 60%
Conștiinciozitate = 76%
Agresivitate şi acţiune=88%
Furie=77%
Satisfacţie pentru violenţă=72%
A fost implicat într-un accident, a primit 9 amenzi și a avut permisul ridicat de 3 ori.
Ce înseamnă toate acestea?
La scala nevrotism (stabilitatea emoţională), scorul obținut este mai mare decât la 60% din populaţia României. Tendinţa generală de a trăi afecte negative, precum teama, mânia, vinovăţia, dezgustul reprezintă miezul acestui factor. În conţinutul acestei dimensiuni intră şi tendinţa de a avea idei iraţionale, scăderea capacităţii de control a impusurilor, de a face faţă stresului.
Nevrotismul corelat cu Conștiinciozitatea = Poate fi destul de rigid în activităţile pe care le întreprinde, nu este flexibil în gândire, nu îi place să respecte regulile, normele, nu îi place să i se spună ce are de făcut, nu accepta nimic impus din partea celorlalţi.
Apare o mai scăzută exactitate în aplicarea principiilor morale, o manieră uşuratică de a-şi urmări/îndeplini sarcinile. Se enervează destul de repede, fără a avea un control puternic asupra instinctelor.
La scala Deschidere (O), un scor de 66%, este peste media populaţiei româneşti, însă, în corelaţie cu celelalte scoruri, acest lucru înseamnă că nu doreşte să cunoască lucruri noi, să încerce lucruri, metode, cât mai diverse, fiind reticent faţă de noutate. Caută în permanenţă să menţină actuala stare a lucrurilor. Poate apela la strategii convenţionale, fiind adept al tradiţiei, care trebuie păstrată cu orice preţ.
La scala Extraversie, a obținut un scor mare, de 90%. Se comportă foarte dezinvolt, vorbeşte mult, îi place să fie în centrul atenţiei şi să fie urmat de cei din jur.
Trăsăturile de personalitate au un impact foarte mare în stilul de conducere. Transpune în trafic frustrările şi neputinţele din viaţa reală. Stilul de condus agresiv este cu mult peste cel prezentat de media populaţiei româneşti. Scorul furiei la volan este mai mic decât cel al agresiunii şi al acting out-ului, ceea ce înseamnă că acţionează şi amplifică situaţia mai mult decât simte în mod real. Îşi stăpâneşte cu greu impulsurile (mai întâi acţioneaza apoi procesează). Exprimându-şi furia și agresivitatea la volan, se linisteşte. Îi face plăcere să aibă acest stil de a conduce.
Trăsăturile de personalitate şi stilul de condus se corelează semnificativ cu numărul de sancţiuni primite în trafic şi, inclusiv, cu accidentul.
Cu ce poate ajuta un profil de personalitate al șoferului o firmă de transport?
* Pentru predicția comportamentului șoferului la volan, cât și în cadrul firmei:
– dacă este o persoană conștiincioasă, responsabilă, dacă respectă sau nu normele și regulile societății la care este angajat;
– stilul de conducere: dacă conduce agresiv, dacă respectă regulile de circulație.
* Pe baza profilului de personalitate, putem sublinia anumite modalități pentru motivarea și creșterea performanței la locul de muncă.
* Putem educa anumite tipare indezirabile ale personalității prin diferite tehnici și metode.
* Construirea unor profile care să ajute la selecția de personal, trainingul șoferilor, pregătirea lor specială în vederea condițiilor de muncă.
Alexandru STOIAN
alexandru.stoian@ziuacargo.ro
