Nu mai este un secret că cetățeni români sunt implicați activ în furturile care au loc în timpul transportului. Nu mai este o noutate că unele firme sunt folosite ca paravan pentru astfel de acțiuni. Nu mai tresare nimeni atunci când afirmi că sunt șoferi profesioniști care au obiceiul să fure… Din păcate, din ce în ce mai mulți sunt cei care afirmă că, la nivel internațional, sunt clienți importanți care refuză să lucreze cu operatori români, tocmai din cauza riscului privind furturile. Ce-i de făcut?
ZIUA CARGO: Reprezintă furturile un pericol real pentru imaginea companiilor românești de transport?
IONEL POPA, TAPA PSR LEAD: Noi, românii, nu avem, în general, o imagine foarte bună, la nivel european, pe segmentul de securitate în supply chain. Recent, 15 români au fost condamnați, la Paris, ca parte a așa numitului grup „Acrobații”, care sustrag marfă în timp ce camioanele se află în mișcare. De asemenea, am primit notificări din Anglia, cu privire la șoferi români, care fură din marfa transportată. Probleme similare au fost consemnate și în alte țări. Iar, în acest context, pot spune că furturile reprezintă o problemă din ce în ce mai mare pentru imaginea firmelor autohtone. Deja sunt din ce în ce mai mulți clienți la nivel european care refuză să lucreze cu transportatori români, pentru că informația circulă între companii.
Și mai este o problemă.
Vedem șoferi români care migrează, de exemplu, către companiile din Germania, adoptând aceleași practici.
Iar, în această situație, nu îi mai poți asocia automat cu operatorii din România. Dar impactul de imagine rămâne, răul a fost făcut, iar companiile sunt cele care suferă.
În același timp, sunt firme românești care migrează către alte țări, tocmai pentru a ieși din acest „embargo”, dar, mai devreme sau mai târziu, lucrurile vor fi identificate și măsurile vor fi aplicate.
Datorită tehnologiei, foarte multe companii sunt capabile să identifice trenduri legate de rute, transportatori, șoferi, numere de înmatriculare ale camioanelor și să creeze o imagine completă asupra riscurilor. Astfel, dispun de o vizibilitate care le permite să spună că un anumit șofer sau un anumit camion are o problemă. Acesta este un prim aspect de care trebuie să ținem cont.
Un al doilea aspect ține de răspunsul foarte slab, generând probleme. Concret, în momentul în care sunt prinși acești oameni, răspunsul nu este astfel gândit încât să descurajeze alte acțiuni similare. Iar acest lucru este valabil atât la nivel de autorități, cât și la nivel de angajatori. Ar trebui făcut mai mult!
Cum ajunge o companie să fie ținta unei grupări infracționale sau a unei persoane implicate în astfel de acțiuni?
Aș începe prin a preciza că acei șoferi nu vin în aceste companii pentru salariu sau pentru o carieră, ci pentru oportunități. Printre multiplele tehnici folosite de ei se numără și phishing-ul, prin care vânează, practic, informațiile de care au nevoie, pentru a lua o decizie informată. De exemplu, se întâlnesc doi șoferi într-o parcare și unul îl trage de limbă pe celălalt în privința companiei, a încărcăturii, a traseului etc. Apoi întoarce discuția și se plânge de propriul loc de muncă, întrebându-l pe celălalt dacă firma lui nu are un post și pentru el. Sunt oameni care asta fac, își construiesc accesul, vânează oportunitatea, care vine dintr-o combinație dintre clienții companiei și compania de transport în sine.
Cum ar trebui tratate aceste riscuri?
Am avut o discuție cu managerul unei companii de transport, care îmi spunea că are două camioane, în leasing, trase pe dreapta. A găsit un șofer despre care știa că fură, dar l-a angajat, totuși. Din păcate, acest tip de abordare pe termen scurt, acest oportunism trebuie depășit. Trebuie să ne aliniem la valorile companiilor din vest, dacă ne dorim o relație pe termen lung. Atunci când gândim oportunist, de pe o zi pe alta, și nu reușim să înțelegem faptul că trebuie să oferim stabilitate, nu vom avea succes.
Ne puteți da exemple de proceduri și tehnici care, o dată adoptate, pot ajuta?
Cred că firmele de transport sunt în aceeași măsură victime ca și clienții, în foarte multe situații. Inclusiv la nivel de client există această înțelegere. Atunci când vorbim de parteneriate strategice, abordarea este total diferită față de o livrare spot sau ad-hoc.
În paralel, șoferii trebuie formați. Există acea „Listă albă a șoferilor”, în care se creează o legătură între companie și șofer, unde există comunicare, există congruență între valorile lui și valorile companiei și țin foarte mult la acest aspect, realizat prin evaluări. Cred în apropierea dintre companie și șofer și în creșterea acestuia. Vizibilitatea pentru client este foarte importantă, pentru că atunci când îi spui că ai format șoferi de 5 stele, înseamnă că ai în spate mii de curse efectuate cu succes, fără incidente.
Evident, există și standardele TAPA, cu cerințe care nu se adresează direct șoferilor, dar includ și aspecte legate de șoferi. Sunt cerințe disponibile gratuit, oricine le poate folosi și se poate inspira, chiar dacă nu dorește neapărat să fie certificat.
Există riscul ca persoanele care activează în zona infracțională să contamineze și alți angajați?
Aceasta este cea mai interesantă dezbatere în lumea securității. Dacă 1% dintre șoferi vin în compania de transport pentru că există „oportunitate”, iar 80% dintre șoferi sunt de bună credință și au venit să își construiască o carieră, există o diferență de 19% de nehotărâți, oameni care, în funcție de cum se tratează în firmă acest aspect, vor deveni oportuniști sau nu.
Pot fi date clienților garanții suplimentare de securitate? Merită efortul?
Există, la un anumit nivel, operatori care fac acest lucru, ceea ce înseamnă că sunt și clienți care plătesc pentru aceste servicii. Vedem din ce în ce mai multe companii care, aparent, nu au niciun fel de problemă cu furturile, dar care devin membri TAPA, se interesează, sunt active, doresc să participe la acțiunile organizației, să construiască. Există un grad înalt de risc și sunt targetate tot mai multe firme din domenii diferite.
Se fură orice, până și camionul în sine.
Probabil că există multe companii de transport care chiar primesc solicitări de la clienți, sau este stipulată, în cadrul licitațiilor, cerința de a dispune de o certificare TAPA. Este o practică pe care o s-o vedem din ce în ce mai mult. Dacă conferințele TAPA aveau, în urmă cu 5 ani, 100-200 de participanți, astăzi sunt peste 500 de reprezentanți ai companiilor în cadrul acestei conferințe, în special din rândul clienților de transport.
Meda IORDAN
meda.iordan@ziuacargo.ro
