Paletii reprezinta centrul unei importante piete gri, pierderi de zeci de milioane de euro fiind consemnate de companiile mari pe acest segment. Usor vandabili, intotdeauna cautati, paletii sunt astazi un segment pe care producatorii, logisticienii, transportatorii, retailerii si soferii actioneaza de foarte multe ori in directii diferite. Puncte de intalnire sunt centrele de colectare de paleti unde actorii de pe piata ajung intr-un fel sau altul, sa vanda sau… sa cumpere paleti. Unde este echilibrul? Cum pot fi reduse pierderile pe acest segment? Care este varianta castigatoare? Sunt intrebari la care actori importanti din piata au cautat raspunsul cu ocazia mesei rotunde organizate de revista Ziua Cargo in luna februarie.
Din pacate, astazi multe companii isi achizitioneaza de pe piata neagra proprii paleti, iar aceasta varianta pare mai eficienta decat recuperarea lor. Tocmai pentru ca, la un moment dat, s-a ajuns la concluzia ca recuperarea paletilor depasea achizitia lor din punctul de vedere al cheltuielilor s-a decis includerea paletilor in costul marfurilor livrate. Voci din piata afirma ca multe probleme au fost generate de retaileri (sau de angajatii acestora) care fac consolidarea paletilor, asigurand ulterior transferul lor catre cei care ii revand.
Mecanismul functioneaza in multe cazuri in felul urmator:
Furnizorul marfii primeste la livrare un bon potrivit caruia are posibilitatea sa recupereze paletii intr-o perioada de 3-4 saptamani. La momentul anuntat pentru colectare, soferul care trebuie sa recupereze de obicei un numar mare de paleti (de exemplu, 300) este trimis catre o stiva unde predomina europaletii negri si cei non euro – chiar si atunci cand marfa a fost livrata pe europaleti albi. De mentionat ca „transformarea“ europaletilor albi in negri se poate dovedi o afacere banoasa. Iar in aceasta ecuatie apare, bineinteles, soferul, care are parteneri in randul angajatilor retailerilor sau actioneaza singur, vanzand pur si simplu paleti catre centrele care ii achizitioneaza pe marginea drumului (paleti care, ulterior, sunt trecuti la pierderi) sau transformandu-i, in acelasi loc, intr-unii de o calitate inferioara, pentru ca apoi sa declare ca a primit paleti negri. Practic, soferii pot vinde intr-un centru care face astfel de achizitii (si sunt foarte multe pe marginea drumului) un palet de o calitate inferioara cu circa 4 lei, un europalet negru cu aproximativ 10 lei iar un europalet alb cu circa 26 de lei, ceea ce, pentru fiecare europalet alb schimbat, se poate traduce intr-un avantaj de peste 3 euro. De mentionat ca marii producatori manevreaza sute de mii de paleti si, in multe cazuri, nu sunt acceptati la livrare decat europaleti albi care, in mod normal, ar trebui sa aiba mai multe cicluri de utilizare. Vorbim, in acest context, despre costuri semnificative, care se pot transforma in tentatii pe masura pentru cei care vor sa castige de pe urma lor.
Unde se poate rupe acest cerc?
Participantii la masa rotunda organizata de revista Ziua Cargo afirma ca trebuie avute in vedere mai multe elemente. Primul se refera la soferi carora firma le poate imputa lipsa paletilor sau calitatea lor inferioara. Aceasta gestiune a paletilor poate deveni insa foarte dificila atunci cand este vorba despre companii mari de logistica sau transport care manipuleaza mari cantitati de paleti. Pare aproape imposibil sa ii impui unui sofer care trebuie sa recupereze o cantitate de 300 de paleti ca acestia sa fie de o anumita calitate. Probleme au fost semnalate inclusiv in cazul paletilor stantati de companiile care ii utilizeaza, fiind raportate falsuri ale stantei. „Noi utilizam numai paleti noi si avem un sistem draconic de control. Nu platim cursa daca transportatorul nu se intoarce cu paletii noi. Cu toate acestea, tot avem probleme, pentru ca, in general, duci un numar mic de paleti (pentru ca sunt incarcati), iar la recuperare soferul trebuie sa ia 200 de bucati. La un moment dat, soferul nu poate sa-i verifice. Am incercat diverse solutii, am insemnat inclusiv paletii. Am constatat ca in curtea unor retaileri importati s-a reusit falsificarea stantei“, a aratat unul dintre participanti. Cel de-al doilea element care poate fi urmarit tine de firmele care cumpara paleti fara acte. Este vorba de marfa furata, pentru care nu se platesc taxe catre stat. Un control al acestor centre privind provenienta paletilor ar trebui sa reprezinte, potrivit actorilor din piata de transport si logistica, punctul de plecare pentru reglementarea segmentului paletilor. „Aceste puncte de pe centura sunt mici comercianti care au acte, de exemplu, pentru 100 de paleti pe saptamana, dar ruleaza mii“, au aratat participantii la masa rotunda. Un al treilea element tine de reglementari mai stricte la nivelul locatiilor de colectare paleti de la retaileri, un punct important de origine al acestor pierderi.
Polonia a rezolvat problema
Gabriel Andronescu, Country Manager CHEP, a atras atentia asupra unei initiative legislative care a redus semnificativ piata neagra din Polonia. „Aceasta lege stipula ca este necesar ca produsele sa aiba dovada provenientei, care sa demonstreze ca nu sunt contrafacute. Nu vorbim doar de paleti, ci de stabilirea certificatului de origine a produselor si demonstrarea achizitiei legale a acelor produse. Aceasta initiativa a avut un impact deosebit pentru ca erau prevazute clauze penale pentru nerespectarea ei“, a explicat el. De altfel, reprezentanti ai unor companii producatoare care actioneaza in toata Europa au recunoscut ca in Polonia nu existau probleme cu paletii. Acesta este un segment pe care ar putea actiona autoritatile, cu efecte benefice inclusiv asupra bugetului de stat, mai ales tinand cont ca acest sector nu pare sa fi prezentat interes pana acum pentru cei care realizeaza controalele.
Exista solutii sa scapi de batai de cap
Intre timp, companiile care ajung la concluzia ca paletii presupune costuri nejustificat de mari si au devenit o problema operationala, pot opta pentru externalizarea managementului acestora. Gabriel Andronescu sustine ca o solutie o reprezinta CHEP. „Compania are ca obiect de activitate inchirierea de paleti clientilor, pentru ca ulterior livrarii marfurilor sa realizeze recuperarea lor de la punctele de distributie. Este un model care sta la baza activitatii CHEP in 56 de tari, care ofera clientilor siguranta ca vor avea paletii de calitatea necesara fara a mai investi in recuperarea lor“. CHEP este cel mai important furnizor de paleti la nivel mondial si inventatorul sistemului de utilizare a paletilor in comun. In cea mai simpla forma a sa, sistemul de utilizare in comun a paletilor reprezinta folosirea paletilor standard de o inalta calitate, de catre mai multi clienti. Este o optiune strategica de afaceri pentru companiile care doresc sa diminueze cheltuielile de capital concomitent cu reducerea volumului de munca si imbunatatirea eficientei operatiunilor din lantul de distributie. CHEP emite, colecteaza, refoloseste prin reparare unde este cazul si re-emite peste 235 de milioane de paleti cu ajutorul unei retele globale de centre de servicii. In ultimul an de la intrarea pe piata romaneasca, reprezentantii companiei au studiat fluxurile de paleti, identificand elemente care le-ar putea imbunatati. „Am purtat foarte multe discutii cu reprezentantii companiilor din lantul de distributie si am observat multa ineficienta in managementul paletilor si numeroase posibilitati de pierdere, de costuri suplimentare, inclusiv necesitatea de alocare de resurse pentru monitorizarea si recuperarea paletilor, care, daca aceasta piata ar functiona la parametri mai apropiati de normal, nu ar mai fi necesare. Exista doua variante majoritar intalnite: pierderi importante de paleti – cantitativ sau calitativ – sau resurse alocate pentru controlul acestor fluxuri de paleti – deci costuri suplimentare. In esenta, exista mai multe optiuni utilizate: de la situatia in care companii au decis sa renunte la recuperarea paletilor pana la companii care au reusit un procent bun de recuperare, avand insa costuri semnificative in spate. Pe de alta parte, noi propunem externalizarea acestor activitati catre noi. Este un serviciu nou si diferit fata de reciclatorii de paleti, fiind vorba despre recuperarea paletilor, controlul acestora si diminuarea pierderilor“, a aratat Gabriel Andronescu, concluzionand ca pentru apropierea pietei paletilor de parametrii normali este necesara implicarea tuturor celor prezenti in supply chain, precum si a autoritatilor.
Gabriel Andronescu, Country Manager CHEP: „Vorbim de valori foarte mari care pot fi recuperate la nivelul companiilor dintr-un management corect si din reglementarea pietei paletilor. Din pacate, piata nu este reglementata.“
„Mihai Iancu, director general GTI Logistic: Autoritatile ar trebui sa faca un control privind provenienta paletilor din centrele de pe centura. Soferul nu poate elibera factura pentru paletii pe care ii vinde. Sunt inclusiv firme de transport care au afisat la poarta: «Cumpar paleti».”
„Ion Lixandru, administrator Itia Sped: Paletii de o calitate proasta reprezinta un pericol pentru efectuarea transporturilor pentru ca ei se pot rupe, ceea ce deterioreaza marfa, iar in cazul celor care sunt si amarati, chingile se slabesc si pot conduce la accidente. Ca sa nu mai vorbim despre ceea ce se intampla in cazul marfurilor ADR, care pot provoca si catastrofe (vezi explozia din 2004 de la Mihailesti, cand niste azotat fara importanta a provocat victime si mari pagube materiale).“
„Lucian Sova, deputat PSD, membru al Comisiei pentru Industrii si Servicii: Nu se pune problema interzicerii comertului cu paleti, ci doar de verificarea provenientei acestora. Totusi cred ca fiecare actor din lantul de distributie ar trebui sa isi pazeasca «bostanaria». Pare ca firmele care manipuleaza paletii nu au capacitatea sa ii pazeasca sau sa isi pazeasca oamenii.“
Meda BORCESCU
meda.borcescu@ziuacargo.ro
