Subiectele legate de etică nu țin de vremuri, nu țin de anumite situații. Etica transcende sau, cel puțin, așa ne închipuim că ar trebui să se întâmple și fiecare sperăm că aceia din jurul nostru se vor purta cu noi etic.
Unde este, însă, limita etică pe care o punem pentru noi înșine? Unde este linia subțire și dublă a tolerantei pe care o avem față de comportamentele noastre? Ce interpretare dăm și cum justificăm situațiile în care alegem să nu ne purtăm sută la sută etic și să găsim căi de scăpare, mici portițe care să ne facă să continuăm să ne simțim bine cu noi înșine și să nu ne pierdem stima de sine?
Etica este un subiect atât de generos și atât de sensibil, în același timp. De aceea, îmi permit aici să vă lansez câteva teme de reflecție, mai degrabă, decât să țin cuiva lecții de etică.
Ce așteaptă partenerii în materie de etică?
Perioada oricărei crize creează îngrijorări majore pentru unii, afaceri închise cel puțin temporar, perspectiva unor pierderi masive sau punerea sub semnul întrebării a continuității afacerii. Pe de altă parte, orice criză creează oportunități extraordinare pentru unele domenii de afaceri, sau pentru unii antreprenori ori manageri, care își asumă riscuri și care văd șansa de a face ceva nou și de a profita de pe urma unei nevoi apărute peste noapte, în așa fel încât să-și consolideze business-ul. Dacă luăm numai exemplul măștilor de protecție sau al livrării diferitelor bunuri la domiciliu, în perioada carantinei generate de COVID-19, avem două tipuri de oportunități de care unele companii au avut șansa de a se folosi din plin.
În astfel de situații apare și semnul de întrebare asupra multor elemente de etică. De exemplu, în zona măștilor de protecție, au apărut și vor apărea în continuare cazuri de speculă sau vânzare a unor produse neconforme, în vederea unui câștig rapid, pe o perioadă despre care nu se știe cât este de lungă.
Așa e în business! – îmi vor spune unii.
Este o chestiune de cerere și ofertă și piața liberă presupune să reglezi prețurile în funcție de aceasta. Calitatea materialelor, însă, într-o arie de sănătate, într-o chestiune legată de diseminare a unei boli care a dus la închiderea economiei la nivel global, ei bine, aici este vorba de etică și nu are nicio legătură cu cererea și oferta.
În general, într-un lanț de creare de valoare, partenerii așteaptă un schimb corect.
În criză sau nu, etica înseamnă să faci ceea ce promiți și, atunci când condițiile realității tale nu permit să pui aceste promisiuni în practică, partenerii așteaptă să-i avertizezi.
„Schimbul corect” este unul dintre principiile funcționării oricărui sistem organizațional. Relațiile între parteneri de afaceri, furnizori sau clienți, diverse departamente, echipe sau colaboratori din cadrul organizației, pentru a asigura sănătatea, pe termen lung, a acestui sistem organizațional (care este, de fapt, afacerea voastră) au nevoie să respecte acest principiu al schimbului corect.
De aceea, în afara definiției de dicționar a eticii, fiecare dintre noi trebuie să trecem prin filtrul propriu cum o aplicăm în relațiile cu fiecare furnizor, client sau al tip de partener, în așa fel încât acest principiu al schimbului corect să fie respectat și să aibă continuitate.
Ce așteaptă angajații?
Este de așteptat ca multe companii care au suferit pierderi în această perioadă să ia în considerare, în viitorul apropiat, reduceri de costuri și, unele, chiar, concedieri. Este posibil să urmeze o perioadă delicată, în privința comunicării cu angajații, și este de așteptat ca unii dintre aceștia să considere decizia în ceea ce-i privește ca fiind una incorectă.
Etica, în momentul în care ești obligat să faci reduceri de personal, este esențială.
Și asta pentru că reducerea trebuie făcută din perspectiva funcționării afacerii în siguranță, dar și în legătură cu o evaluare cât se poate de corectă a persoanei care urmează să rămână într-un post, sau care urmează să plece.
Chiar dacă nu este vorba despre concedieri, ci despre reducerea unor beneficii sau despre apelul către angajați de a suporta o parte din costurile redresării afacerii, pentru o perioadă de câteva luni sau, poate, un an, transparența și corectitudinea acestor decizii, care impun anumite sacrificii, sunt extrem de importante.
De aceea, o recomandare foarte puternică este legată de comunicare.
Comunică transparent, comunică regulat, ascultă.
Lucrul la distanță, perspectiva unor sacrificii sau lipsa de vizibilitate a unei strategii pe termen lung, a unor repere clare în privința a ceea ce urmează să se întâmple pe termen mediu și lung, conduce la anxietate și scade motivarea oamenilor.
Fiecare angajat se așteaptă ca, la întoarcerea după această criză, să urmeze o perioadă dificilă și o perioadă de eforturi majore de recuperare a tuturor pierderilor. Suntem, oricum, îngrijorați în privința următorilor ani. Orice fel de percepție în legătură cu agende ascunse sau comunicare netransparentă în privința unor decizii de viitor va afecta întreaga echipă și va plasa asupra managementului sau proprietarilor companiei o etichetă neplăcută legată de lipsa de etică și corectitudine. Și această etichetă este una foarte greu de dezlipit.
Cum prevenim situații în care etica să fie pusă la îndoială?
Relațiile etice trebuie să existe între angajat și angajator în ambele sensuri. De aceea pe lângă leadership etic, este nevoie și de conectare, atenție și observare a comportamentului fiecărui om din echipă. Și asta pentru că teama de viitor și dorința de a păstra ceea ce avem pot scoate la iveală comportamente îndoielnice și chiar un caracter pe care nu fusesem capabili să-l vedem, în situații de normalitate, la cei cu care lucrăm.
Comportamentele colaborative ale oamenilor sunt educabile.
În general, companiile care doresc să aibă succes pe termen lung investesc cu multă atenție în evenimente, workshop-uri și traininguri care să consolideze atitudinea de colaborare și spiritul de echipă. Și asta deoarece colaborarea și spiritul de echipă conțin această valoare, a eticii.
În vremuri de criză, acest tip de comportament va face diferența.
În această perioadă, este util să creați oportunitatea membrilor echipelor voastre de a discuta despre ce îi preocupă, cum văd manifestarea colaborării și a spiritului de echipă, cum se pot ajuta unii pe alții, cum pot avea clarificări în legătură cu furnizorii și clienții cu care interacționează și să obțineți de la ei feedback despre situațiile care ar putea părea la limita eticii, atât în interiorul companiei cât și în exteriorul ei.
Deci, continuați să investiți în oameni și nu lăsați nediscutate situațiile ambigue, care pot conduce la semne de întrebare în privința eticii companiei.
Asumați-vă responsabilitatea!
Asta deoarece, în vremuri de criză, este foarte posibil să faceți greșeli, să luați decizii încorporând mai puține perspective, să luați decizii care, din punctul unora de vedere, să includă un dublu standard. Recunoașterea și asumarea unei decizii greșite, discuția acesteia cu partenerii sau cu angajații pot consolida relația și pot alimenta capitalul de încredere. Într-o perioadă în care ni se ascut simțurile și avem temeri suplimentare, este foarte ușor ca deciziile de management să fie percepute ca fiind incorecte.
Abandonați, cel puțin pentru o perioadă, discuțiile legate de profit.
Acestea vor părea ca având un caracter profund neetic și egoist, în momentul în care criza de sănătate a afectat pe toată lumea.
Companiile își vor reveni printr-un efort comun și oamenii au nevoie să se simtă sprijiniți și protejați pentru a depune acest efort.
Închei acest scurt articol cu un citat al unui consultant în management de criză, Bruce Blythe: „Leadership-ul de criză este mai mult despre cine ești tu însuți și mai puțin despre ceea ce știi să faci!”.
Madi RĂDULESCU
MBA, PCC
managing partner MMM Consulting
madi.radulescu@mmmconsulting.ro
