Furturi record în 2013. Ce este de făcut?

Una din temele de mare interes dezbătute cu ocazia conferinţei Ziua Cargo a adus în prim plan securitatea mărfurilor de-a lungul lanţului de distribuţie. Piaţa se confruntă cu o majorare importantă a furturilor, TAPA (Transported Asset Protection Association) atrăgând atenţia asupra faptului că 2013 va fi un an record din punctul de vedere al incidentelor de această natură.

Ionel Popa, Senior Security Manager, EMEA, Nokia şi reprezentant TAPA EMEA în România, a afirmat că, potrivit informaţiilor organizaţiei, valoarea pierderilor va creşte dramatic. Valoarea pierderilor anuale înregistrate în Europa din furturi în zona de logistică ajunge la 8,2 miliarde de euro. În 2012 cele mai frecvente au fost furturile din vehicule, urmate de furturile de vehicule – cu tot cu marfă. Un semnal important de îngrijorare îl transmite creşterea de la 8 la 13% a violenţei în cadrul acestor incidente, în timp ce de la 0 la 6% s-a majorat numărul incidentelor care presupun blocarea drumului. „Îngrijorător este faptul că ne vom confrunta cu din ce în ce mai mult incidente simple şi brutale. Dacă înainte se opera noaptea, acum se operează ziua, iar în 5 minute se fură un camion. Cei implicaţi în crima organizată nu au reguli, nu au etică, ştiu foarte bine ce fac, lucrează cu oameni corupţi, care fac parte din structurile lor. Din cauza crizei, se pare că 3% dintre oameni sunt implicaţi în crima organizată, însă există un procent de 17% de persoane predispuse să intre în grupuri de crimă organizată, pentru că au rămas fără serviciu, au rate la bănci…“, a precizat el. Iată câteva cifre foarte interesante privind fenomenul furturilor pe acest segment în Europa. În 65% din cazurile în care sunt raportate incidente este implicat cineva din interior. 1% dintre vehiculele comerciale suferă un astfel de incident în fiecare an. 8% dintre incidente implică arme (şi este vorba despre Europa, nu numai despre România).

Exemple despre cum se operează

„În ceea ce priveşte implicarea unor persoane din interior, pot să dau un exemplu: un caz petrecut, în 2011, în zona Milano. Un camion, cu marfă în valoare de 4 milioane de euro, a fost furat cu totul, când mai avea 200 de metri până la destinaţie – depozitul final. Mai multe persoane cu puşti automate au tras în geamul din dreapta (celălalt şofer dormea în acel moment), şoferii au fost legaţi, lăsaţi undeva lângă o pădure şi s-a auzit de ei după câteva ore de la momentul incidentului. De fapt, ei au raportat incidentul. Dar hoţii dispăruseră cu tot cu camion. Vehiculul era dotat cu GPS şi beneficia de toate sistemele de urmărire, dar cei de la depozit habar n-aveau ce se întâmplase. Au aflat de la poliţie. Ceea ce vreau să vă spun este că hoţii nu sunt naivi, ei ştiu deja ce fură. Atunci când se produce furtul, în cele mai multe cazuri, marfa este deja vândută. În ultimele 6 luni au fost înregistrate două incidente în cadrul unei companii din industria High Tech, cu pierderi de 14 milioane de euro: 9 milioane într-un incident în care a fost implicat un camion şi 5 milioane într-un incident în care un depozit în Belgia a fost atacat cu arme de foc. Nu vă gândiţi că sunt persoane care nu ştiu ce fac. Ştiu foarte bine ce fac, sunteţi targetul lor şi folosesc orice oportunitate, orice cutie, orice uşă, orice sistem de securitate lipsă“, a mai arătat Ionel Popa.

Există inclusiv cazuri în care sunt cumpărate companii de transport pentru a înlesni furtul. De exemplu, în urmă cu câţiva ani, a fost cumpărat un cărăuş de dimensiuni medii din Bulgaria, care lucra pentru case de expediţii ce realizează logistica pentru producători şi distribuitori de echipamente electronice. În perioada scursă între Crăciun şi Revelion au dispărut 20 de camioane încărcate cu electronice aparţinând mai multor firme. Ulterior, s-a descoperit că toţi şoferii respectivei companii fuseseră schimbaţi. Paguba a depăşit 100 de milioane de euro… De menţionat că telefoanele care se aflau într-unul dintre camioanele deturnate au apărut pe 3 ianuarie în Ucraina, într-o perioadă în care producătorul nu poate livra în această ţară, pentru că nu se lucrează. Altfel spus, crima organizată funcţionează, în general, ca o companie. Au departament de marketing, de vânzări, de recrutări, de operaţiuni, fiecare îşi are foarte bine structurat rolul şi merg la fix. „Aş mai menţiona un caz din Marea Britanie, unde TAPA colaborează foarte bine cu poliţia, care are dedicată o zonă de securitate a transporturilor în adevăratul sens al cuvântului. Poliţia a capturat o grupare infracţională, iar în cadrul interogatoriilor, una dintre persoanele implicate a afirmat că face parte din partea operaţională, persoana care conduce operaţiunile fiind «Domnul Doctor» din România. Din păcate, în mai toate cazurile, se pare că ei sunt cu un pas înaintea noastră. Avem două opţiuni: fie încercăm să ţinem pasul cu ei şi să le facem viaţa grea, fie îi lăsăm să se dezvolte şi să facă ce vor ei. Dacă punem GPS pe camion, vor veni cu sisteme care întrerup transmisia, dacă folosim sisteme performante în parcări securizate, şoferul va parca în afara parcării ca să-şi însuşească banii de parcare, iar dacă tu te uiţi pe harta GPS, ai să vezi că este în parcarea securizată“.

Parcarea – punctul cel mai sensibil

Potrivit datelor TAPA, locul în care au loc cele mai multe incidente este parcarea. Atunci când bunurile nu sunt în mişcare, riscul creşte enorm. De aceea, membrii TAPA încurajează mersul cu doi şoferi şi folosirea parcărilor pentru termene cât mai scurte. Altă zonă de risc o reprezintă service-urile şi parcările pe partea laterală a drumurilor.

Concluzia: când o marfă este în staţionare, indiferent dacă este în depozit sau în parcare, este supusă unui risc mare. „Există un organism european care se ocupă de certificările parcărilor – sunt securizate şi arată ca nişte fortăreţe. În România, din păcate, nu există nici una. Sunt discuţii să se creeze una la Lugoj, dar, ca investiţie, o parcare certificată în Belgia se ridică undeva la 3 milioane de euro“, a mai explicat Ionel Popa. Cristian Stelia, manager site în cadrul FM Logistic România, a subliniat, de asemenea, citând datele TAPA, că 71% dintre furturi apar în tranzit – în timpul deplasării trenurilor, containerelor, camioanelor, între punctul de încărcare şi cel de livrare, 17% dispar din depozite (hub-uri sau depozitele distribuitorilor) iar 13% dispar, paradoxal, la clientul care trebuie să le primească.

Cum prinzi hoţii? FM mizează pe prevenţie

„Crima organizată cuprinde angajaţi din tot lanţul de distribuţie. O parte dintre angajaţi fac parte din reţele: marfa se fură şi ajunge pe piaţa neagră. Se fură din zonele de retur, se fură cu ajutorul firmelor de pază unde se află complici. Se fură cantităţi mici în mod repetat. Spre exemplu, nu se poate fura un bax de rujuri, dar se poate fura, cu complicitatea paznicilor, un ruj în fiecare zi“, a explicat el. În timpul transportului există mai multe moduri de operare: la încărcare, cu complicitatea celor care încarcă, când din „greşeală” un palet (sau jumătate de palet) se încarcă în plus; pe durata deplasării, şoferul opreşte fie pentru odihnă, fie din diverse alte motive, iar marfa dispare, sau dispare cu camionul sigilat; la livrare, tot cu complicitatea celor care ar trebui să facă recepţia, se „uită” câte un palet (sau o parte) în camion, pentru ca ulterior recepţia să acuze faptul că marfa nu a fost trimisă. „Noi ne-am confruntat cu toate aceste probleme în cadrul FM. Ni s-a întâmplat să dispară marfă din depozit, să colaborăm cu şoferi care au produs pagube, iar în acest context ne-am văzut în faţa faptului de a risca să compensăm marfa pierdută (ceea ce uneori nu este atât de grav, marfa poate să fie ieftină), dar, mai important, să ne stricăm imaginea, reputaţia. De aceea, am pus la punct un sistem destul de complex de securitate, urmând 5 principii“, a explicat Cristian Stelia. Este vorba despre implicarea tuturor de-a lungul supply-chain-ului (de la încărcare la livrare), despre faptul că securitatea trebuie să se bazeze pe valori care pot fi măsurate, de îmbunătăţire continuă, de implementarea unui plan de continuitate în securitate ca funcţiune esenţială şi despre sprijinirea partenerilor pentu a evita sau minimiza evenimentele distruptive, prin a le oferi suport şi consultanţă. Trebuie ţinut cont de faptul că operaţiunile de securitate trebuie să aducă valoare operaţiunilor, nu să reprezinte o piedică pentru operaţiunile din depozit sau să atragă costuri exagerat de mari. „Este important ca aceste activităţi în timpul depozitării, manipulării, transportării să fie planificate pe termen lung. Nu trebuie să fie acţiuni reactive, ci de prevenire. De exemplu, folosim poligraful. Din când în când, ducem câte un şofer sau gestionar de depozit la testare fără ca el să fie acuzat de ceva – este o măsură de prevenire: ştie că cineva se uită la el, va povesti ce i s-a întâmplat iar ceilalţi nu vor dori să rişte o astfel de experienţă“, a argumentat Site Managerul FM Logistic.

Acţiuni care ajută şi logisticianul şi clientul

Concret, una dintre cauzele constatate la dispariţia mărfii este aceea că persoanele care verificau marfa făceau parte din echipa celor care operau marfa în acelaşi depozit. În acest context, controlorii au fost mutaţi într-un alt departament, astfel încât să nu mai fie subordonaţi celor din operaţiuni. De mare ajutor au fost rapoartele statistice privind reclamaţiile de la clienţi. „Atunci când plouă cu reclamaţii că marfa nu ajunge la timp, că lipseşte un bax, sau o jumătate de palet este bine să studiezi toate aceste rapoarte, plângeri şi să tragi nişte concluzii. Spre exemplu, primeam plângeri de la o companie mare din România, le-am studiat şi am stabilit că proveneau de la o filială dintr-un anumit oraş. Era imposibil să avem probleme doar în cazul acestei filiale, iar în acest context am organizat un transport verificat. Am trimis o persoană ca al doilea şofer şi am constatat că, la destinaţie, i s-a propus, contra unei sume, să împartă o anumită cantitate de marfă. Deci problema era la destinatar şi am putut rezolva această problemă prelucrând datele din statistică.“

Importantă este şi menţinerea disciplinei care generează acurateţea stocurilor, pentru că în caz contrar marfa este oriunde altundeva decât acolo unde trebuie. Iar când marfa nu este acolo unde trebuie devine tentantă. În paralel, au loc audituri interne, atât pe partea de transport, cât şi pe cea de depozitare. Sunt vizate câteva puncte pentru ca sistemele să fie bine puse la punct şi bine respectate şi să nu existe aspecte redundante. De fiecare dată când este necesar, se ia o măsură de îmbunătăţire. „Reacţia rapidă în momentul în care se descoperă o deviaţie în sistem este vitală. Nu se admit abateri de la regulile privind gestiunea stocurilor. În plus, ne informăm partenerii asupra a ceea ce facem – nu este nici un secret. Sunt unele lucruri simple, pe care le pui la punct şi îţi rezolvi problemele: se spune că 20% din probleme îţi creează 80% din neplăceri“, a subliniat Cristian Stelia. Şi pentru a evita problemele, FM a schimbat camerele analogice cu dispozitive digitale de înaltă rezoluţie. Astfel, pot fi identificate exact produsele şi marfa pregătită pentru livrare. Iar în acest context este foarte uşor ca în cazul unei reclamaţii să fie număraţi paleţii pregătiţi pentru încărcare precum şi pe cei pe care îi încarcă stivuitoristul în camion.

Poligrafului şi camerelor li adaugă endoscopul

Pe de altă parte se poate întâmpla ca anumite baxuri să ajungă goale sau desigilate din fabrică. FM a decis să folosească endoscopul, care permite verificarea conţinutului baxului printr-o gaură mică în cutie. Acest dispozitiv este foarte util pentru baxurile cu flacoane (detergent, înălbitor etc). De asemenea, pentru anumite produse (cosmetice şi altele de mici dimensiuni şi scumpe), se aplică mici semne, aparent invizibile, dar care devin vizibile la lumină ultravioletă. În general, astfel de metode aplicate din când în când previn furturile mici şi repetate. În fine, un subiect de discuţie preferat al şoferilor l-au constituit camerele ascunse utilizate de FM. „La anumite curse, amplasăm câte o cameră ascunsă în camion, care emite folosind o conexiune GSM, înregistrează în acelaşi timp pe un card de memorie, iar pe orice telefon mobil mai deştept se poate vedea ce se întâmplă în camion în timpul transportului. Camera se recuperează la descărcarea camionului şi, în funcţie de rezultatul recepţiei, constatăm dacă au fost probleme sau nu. S-a întâmplat chiar, la un moment dat, ca un şofer să fure exact baxul în care se găsea camera…“. De menţionat că o bună colaborare cu autorităţile locale este foarte binevenită. Pur şi simplu o vizită a celor de la sediul de poliţie de pe raza căruia se află depozitul este suficientă pentru a descuraja furturile.

Cum se fură cu tot cu cablu de sigilare

Cristian Stelia a scos în evidenţă problemele care pot apărea în cazul cablului vamal sau a cablului de sigilare a camionului. „Cei mai mulţi dintre şoferii care atentează la marfa transportată au dezvoltat tot felul de inginerii privind acest cablu. Cablul este mai lung, este încolăcit într-o zonă mai puţin vizibilă sau este petrecut prin anumite încheieturi ale camionului, pe dedesubt, astfel încât să poată fi uşor de scos de acolo iar uşa să poată fi deschisă fără a fi violat sigiliul. După ce sunt scoase produsele, cablul este adunat din nou. Locul favorit de adunare a cablului este partea dintre semiremorcă şi capul tractor“, a explicat reprezentantul FM, subliniind că instalarea improprie a cablului, în sensul că nu este trecut prin toate inelele poate genera acelaşi rezultat, pentru că o anumită parte a prelatei se poate trage, facilitându-se intrarea în camion. La un moment dat s-a întâmplat ca un şofer să facă o deschidere în prelată de circa 20 de cm – mult prea puţin ca un adult să intre, dar a folosit 3 copii care au pătruns în camion şi au vandalizat, practic, câţiva paleţi, scoţând bunuri pe acolo. O altă variantă de favorizare a furtului constă în tăierea şi înnădirea cablului, care poate aă fie prins cu bandă adezivă, înt-un loc mai puţin vizibil, fie înnădit prin dispunerea în împletitura cablului a unui holtşurub. „Este foarte greu să inspectezi cablul vamal pe toată lungimea lui, ca să te asiguri că nu are astfel de secţionări, dar atunci când tragi de el şi încerci să-l întinzi sau îl bruschezi, o astfel de înnăditură se rupe“, a subliniat Cristian Stelia. Există, de asemenea, situaţii în care uşile sau tavanul sunt pregătite pentru a putea intra în camion fără a viola sigiliul vamal. „Am descoperit în cazul unui container că fusese tăiat un chepeng în tavan pentru a se putea intra. Ţinând cont de toate aceste situaţii, am dezvoltat o procedură în interiorul companiei privind inspecţia camioanelor în care trebuie instalat şi verificat cablul vamal, cei care realizează această operaţiune fiind instruiţi să se uite în special în anumite locuri, să tragă de cablu, să-l întindă. Este o muncă oarecum în plus, dar ne salvează de multe probleme“, a arătat site managerul FM Logistic, subliniind că, în acest moment, nimic nu rămâne la voia întâmplării în cadrul companiei, rezultatele privind securitatea mărfurilor fiind remarcabile şi foarte apreciate de către clienţi.

Cifre cheie

– 1% din totalul vehiculelor comerciale sunt victimele atacurilor în fiecare an

– 17% din şoferi au fost atacaţi cel puţin o dată în ultimii 5 ani, 30% mai mult decât o dată, 21% au suferit traume fizice

– 8% din atacuri au implicat arme de foc

– 10% din totalul atacurilor din transporturi implică furtul vehiculului

– 65% din pierderile totale de marfă sunt furturi implicând informaţii din interior

– 30% din şoferii atacaţi nu au raportat atacul la poliţie

– 21% din şoferii care au raportat au avut senzaţia că poliţia nu le-a acordat atenţie

– 2% din infracţiunile din transporturi s-au soldat cu arestări

– doar 6 ţări europene au unităţi dedicate infracţiunilor asupra mărfii (Sursa: TAPA)

Furturile din camioane în mers – în creştere în Europa

După ce au făcut carieră în România, potrivit newsletterului TAPA EMEA din luna mai, au început să câştige popularitate în rândul infractorilor din Europa furturile din camioanele aflate în mişcare – în cadrul cărora infractorii conduc suficient de aproape în spatele vehiculelor de transport pentru a putea să spargă sau să taie încuietorile trailerului şi să fure din marfă. Serviciul de Informaţii Incidente al TAPA EMEA a notificat recent membrii în privinţa unui val de furturi din camioane aflate în mişcare în regiunea North-Rhine Westphalia, unde nu mai puţin de 50 de astfel de incidente au fost înregistrate de la jumătatea lui 2012 şi până în prezent, în special pe A45 între Dortmund şi Frankfurt, potrivit rapoartelor Poliţiei Germane. vehiculul se afla în mişcare, deoarece atât tahograful cât şi înregistrările GPS au arătat că vehiculul nu s-a oprit deloc pe drum.

Români în Belgia…

În Belgia, pe 7 mai 2013, o instanţă din Bruxelles a condamnat cinci infractori români la până la 27 luni închisoare. Banda a fost condamnată pentru furtul a 10 paleţi cu ţigări în valoare de 439.000 euro dintr-un depozit din Grimbergen (lângă Bruxelles) în decembrie 2012. Comportamentul straniu al hoţilor a ajutat poliţia să îi prindă. După jaf, banda a parcat trailerul furat în Drogenbos, nu departe de Bruxelles. Vehiculul abandonat a trezit suspiciunea poliţiei care, după ce a descoperit ţigările furate, a luat trailerul de acolo. Credeţi sau nu, câteva zile mai târziu unul dintre membrii bandei a contactat poliţia pentru a întreba dacă ştiu ceva despre trailer! El şi tovarăşii lui au fost imediat arestaţi. (Sursa: newsletterul TAPA EMEA/sudinfo.be)

… şi Franţa

În Franţa, o bandă de infractori români specializaţi în furtul de marfă din trailerele parcate în locuri nesecurizate şi benzinării a fost condamnată la Bordeaux la sentinţe cuprinse între trei şi şase ani de închisoare. Toţi cei 31 de membri ai bandei sunt originari dintr-o singură locaţie din N-V României (Baia Mare). Se crede că au atacat mai mult de 70 de camioane şi au furat bunuri în valoare de peste 3 milioane euro. Modul de operare a fost de obicei cam acelaşi: au tăiat prelata sau au spart încuietorile trailerelor în timpul nopţii când şoferii dormeau în cabine. Apoi au transferat încărcătura în vanuri sau camioane uşoare şi au stocat-o într-o locaţie secretă. Cooperarea strânsă dintre forţele de poliţie franceze, germane, olandeze, maghiare şi române a condus la arestarea hoţilor şi recuperarea a 25 t bunuri furate (televizoare, computere, cosmetice etc), dintr-un depozit la Sud de Paris. (Sursa: newsletterul TAPA EMEA/Charente Libre)

Meda BORCESCU

meda.borcescu@ziuacargo.ro