…sau Gara de Nord, așa cum o știm cu toții, este cea mai mare stație feroviară a României, situată în București. Și, probabil, cea mai cunoscută gară a țării. București Nord este capătul liniei și are un număr de opt peroane și paisprezece linii.
File de poveste
Pe modelul Ștefan cel Mare, dar ceva mai axat pe nevoile vremii, și Regele Carol I a fost un ctitor. Prima cărămidă a fost pusă pe 10 septembrie 1868, pe un loc ales special de acesta.
Inaugurarea s-a făcut pe 13 septembrie 1872, atunci când s-a dat în exploatare circulația feroviară pe linia Roman-Galați-București-Pitești. Stația a fost denumită, inițial, Gara Târgoviștei (pentru că artera numită, astăzi, Calea Griviței se numea, pe vremea aceea, Calea Târgoviștei) urmând ca, în 1888, să ia denumirea actuală. Chiar dacă, la început, această gară nu era concepută pentru a deveni principala gară a Bucureștiului, odată cu trecerea anilor, aceasta a devenit principalul nod feroviar al Capitalei, dar și al României.
Construcția s-a derulat pe parcursul a 4 ani, între 1868-1872, fiind concepută în formă de U. Este compusă din două corpuri paralele, legate, la capătul dinspre ateliere, de un alt corp în orientare perpendiculară, iar, de-a lungul timpului, i s-au adus modificări.
Între 1895 și 1896 a fost construită o nouă aripă a gării, care includea o „Sală Regală”, datorită vizitei împăratului Franz Joseph al Austro-Ungariei. Deși, odată cu intrarea în circuitul celebrului Orient Express, s-a pus problema construcției unei gări centrale noi, până la urmă s-a mers pe ideea modernizării Gării de Nord.
Gara de Nord a început să devină neîncăpătoare încă din 1880, iar, în 1928, gara a beneficiat de o expansiune, ajungând să aibă șase linii pentru plecări și patru linii pentru sosiri.
Al Doilea Război Mondial nu a ocolit nici Gara de Nord, care a suferit bombardamente importante, făcute de către Aliați, în aprilie 1944, în timpul unei campanii care vizase liniile de aprovizionare ale Axei, întrucât gara a jucat un rol important în rețeaua feroviară românească și a fost principalul punct de plecare pentru trupele îndreptate spre Frontul de Est. Începând cu august 1944, s-a început refacerea instalațiilor de centralizare electrodinamică din gară, iar liniile și peroanele au fost prelungite, pentru a se obține lungimi utile de 350 m.
Pe vremea regimului comunist instaurat în România, stația a primit o serie de îmbunătățiri, cum ar fi un pod pietonal (anii 1950 sau 1960), electrificare parțială, la 16 februarie 1969, și apoi o extindere, între 1978 și 1984, și electrificare completă. Modernizarea a continuat și după 1990, primind o revizie a platformei (înlocuirea plăcilor cu asfalt, operațiune ce a durat din 2006 până în 2010), îndepărtarea pasarelei (ce a fost înlocuită cu Pasajul Basarab, în 2009) și, în 2018, înlocuirea tabelei clasice de afișare a mersului trenurilor cu display-uri bazate pe tehnologia LED.
Monument istoric
Clădirea gării este inclusă în lista monumentelor istorice cu codul LMI B-II-m-B-18803. Ultima restaurare a avut loc în 1997-1999. În ultimii ani, traficul din Gara de Nord a scăzut foarte mult. Conform unui studiu, efectuat în urmă cu mai mulți ani, s-a calculat că, pentru renovarea gării, ar fi nevoie să se investească în jur de 300 de milioane de euro, iar modernizarea ar dura trei ani. O astfel de renovare ar putea transforma Gara de Nord într-o gară pentru trenuri de mare viteză, dar și într-un un punct de atracție pentru călători și operatorii feroviari.
Legături interne și internaționale
În prezent, din gara București Nord pornesc trenuri care circulă în special pe magistralele 300 (B. Nord-Brașov-Cluj-Napoca-Oradea), 500 (B. Nord-Buzău-Bacău-Suceava-Verești), 700 (B. Nord-Brăila-Galați), 800 (B. Nord-Constanța-Mangalia), 900 (B. Nord-Craiova-Timișoara Nord), 901 (B. Nord-Craiova) și 1000 (B. Nord-Ploiești). În ceea ce privește transportul peste hotare, sunt oferite legături directe spre câteva capitale și orașe mari din Europa, respectiv Budapesta, Chișinău, Istanbul, Sofia, Ungheni, și Viena.
Încă de la inaugurarea trenului Orient Express, în 1906, compania La Compagnie Internationale des Wagons-Lits a negociat cu guvernul român parcursul, ce include Gara de Nord din București ca stație de oprire înainte de Constanța, unde se face transbordarea în vapor până la Istanbul. În prezent, trenul Orient Express realizează două călătorii pe an.
Distanțe față de alte orașe (gări) din România:
- București Nord și Alexandria – 133 km
- București Nord și Arad (via Alba Iulia) – 620 km
- București Nord și Arad (via Craiova) – 604 km
- București Nord și Bacău – 302 km
- București Nord și Baia Mare (via Siculeni) – 624 km
- București Nord și Baia Mare (via Cluj Napoca) – 689 km
- București Nord și Brașov – 166 km
- București Nord și Brăila – 199 km
- București Nord și Botoșani (via Verești) – 476 km
- București Nord și Buzău – 128 km
- București Nord și Cluj-Napoca – 497 km
- București Nord și Constanța – 225 km
- București Nord și Craiova (via Caracal) – 209 km
- București Nord și Deva (via Craiova) – 455 km
- București Nord și Drobeta Turnu Severin – 323 km
- București Nord și Galați (via Urziceni) – 229 km
- București Nord și Iași – 406 km
- București Nord și Oradea – 650 km
- București Nord și Ploiești – 59 km
- București Nord și Pitești – 108 km
- București Nord și Satu Mare (via Baia Mare) – 750 km
- București Nord și Satu Mare (via Oradea) – 782 km
- București Nord și Sibiu – 315 km
- București Nord și Suceava – 447 km
- București Nord și Târgoviște – 80 km
- București Nord și Timișoara – 533 km
- București Nord și Tulcea – 334 km
Distanțe față de alte orașe (gări) din Europa:
- România București și Serbia Belgrad – 709 km
- România București și Germania Berlin (Gara Berlin Hbf), (via Praga) – 1.900 km
- România București și Ungaria Budapesta (Budapest Keleti), (via Arad) – 872 km
- România București și Ungaria Budapesta (Budapest Keleti), (via Oradea) – 897 km
- România București și Republica Moldova Chișinău (via Iași) – 529 km
- România București și Germania Frankfurt Hauptbahnhof – 1.879 km
- România București și Ucraina Kiev (Gara Kiev Pas), (via Suceava) – 1.227 km
- România București și Bulgaria Sofia – 539 km
- România București și Italia Veneția – 1.723 km
- România București și Austria Viena (Wien Hauptbahnhof) (via Arad) – 1.110 km
Alexandru STOIAN
alexandru.stoian@ziuacargo.ro
sursa: wikipedia.com
