47.652 de operatori de marfă erau licențiați de ARR, la începutul luni mai. Iar zona de transport internațional furnizează o parte importantă din cifra de afaceri realizată de întregul segment. Pachetul Mobilitate 1, în varianta actuală, reprezintă, fără îndoială, o punte subțire, pe care mulți nu o vor putea traversa. România și-a susținut, însă, bine pledoaria la Curtea de Justiție a Uniunii Europene și am putea fi optimiști. Știați că aproape 3.000 de șoferi străini profesioniști sunt angajați de operatorii români? Despre prezent și viitor am stat de vorbă cu ocazia ediției 2023 a conferinței „am MARFĂ. caut TRANSPORT”, în 4-5 mai, la Poiana Brașov.
Prezentul înseamnă 47.652 de licențe comunitare pentru transportul de mărfuri, emise de Autoritatea Rutieră Română, înregistrate la 2 mai 2023, față de 36.823 în urmă cu un an. Potrivit reprezentantului ARR, Mihai Cuciureanu, diferența majoră a fost generată de licențierea vehiculelor cu masele mai mici sau egale cu 3,5 t. Aceeași tendință a fost consemnată și la nivelul vehiculelor, în condițiile în care numărul copiilor conforme a crescut, în ultimul an, de la 179.250, la 218.704.
Concret, ARR licențiase, la începutul lunii mai, 15.463 de operatori, care dețineau vehicule cu mase mai mici sau egale cu 3,5 t, flota totală din această categorie fiind de 50.341. Iar dintre aceștia numai 4.144 dețin doar astfel de van-uri, parcul lor fiind de 6.479 de unități. Cifrele nu se apropie, însă, nici pe departe de numărul cărților de identitate emise de RAR pentru autoutilitare între 2,5 și 3,5 t (inclusiv), care depășește 400.000.
De menționat că licențierea vehiculelor mici a schimbat puțin topul operatorilor în funcție de flota licențiată, pe primul loc așezând-se o companie de curierat, FAN Courier Express, la o mare depărtare de următorul clasat.
Parcul de vehicule de peste 3,5 t a scăzut până la 168.363, de la 179.250, în urmă cu un an.
Mihai Cuciureanu a precizat că 1.256 de operatori sunt licențiați pentru transport de mărfuri periculoase, parcul declarat destinat acestui segment ajungând la 7.454 de unități.
În paralel, numărul caselor de expediție a crescut ușor, licențele pentru activități conexe/intermediere ajungând la peste 3.270, față de aproximativ 3.120.
Câți șoferi străini sunt angajați pe teritoriul României?
ianuarie 2023 Bărbați Femei
1.307 82
2 mai 2023 2.717 99
Cele mai vechi autovehicule cu Copie conformă sunt: Saurer – vehicul special N3 cu an de fabricație 1965 și Tatra, autospecializată cu an de fabricație 1966.
Primele luni ale anului arată o scădere a apetitului operatorilor pentru achiziția de vehicule comerciale noi.
Din ce an sunt în exploatare?
| Anul înmatriculării | Număr autovehicule |
| 2013 | 10.408 |
| 2014 | 11.709 |
| 2016 | 16.041 |
| 2018 | 13.112 |
| 2019 | 10.046 |
| 2020 | 6.585 |
| 2021 | 9.824 |
| 2022 | 10.377 |
| 2023 trim. I | 1.824 |
Conform datelor ARR, în prezent, sunt atestați 346.879 de șoferi profesioniști pentru transport marfă, dintre care 23.530 pentru transport agabaritic. 290.796 dintre aceștia sunt angajați în companii românești. Numărul cartelelor tahograf destinat conducătorilor auto (inclusiv de persoane) se ridică la 346.885.
De menționat că șoferii atestați ADR sunt mai puțini, de la 74.054 în ianuarie 2023, la 73.586 la începutul lunii mai, în condițiile în care numărul consilierilor de siguranță este de 2.944.
Pachetul Mobilitate 1. România și-a jucat bine cărțile, la audieri
România și-a susținut, în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), alături de alte 6 state, cauza privind Pachetul Mobilitate 1. Prezent la audierile care au avut loc la sfârșitul lunii aprilie, Marius Alban, specialist în cadrul Direcției de Transport Rutier din cadrul Ministerului Transporturilor, a afirmat, în cadrul conferinței ZIUA CARGO de la Poiana Brașov, că este încrezător, după o pledoarie corectă și bine documentată susținută de Emilia Gane, agentul guvernamental pentru CJUE.
„Optimismul meu ține de modul în care a decurs pledoaria noastră și a celorlalte state care contestă măsuri introduse prin intermediul Pachetului Mobilitate 1, dar și de modul în care au abordat lucrurile reprezentanții Consiliului și ai Parlamentului European, la care aș adăuga întrebările pe care le-au pus o parte dintre judecători, în cadrul audierilor”, ne-a explicat Marius Alban, precizând că întrebările și aspectele care s-au dorit clarificate au lăsat impresia că judecătorii au înțeles pe deplin cum s-a negociat, cum s-a ajuns la soluțiile legislative contestate, precum și unde sunt lacunele în identificarea celor mai bune variante legislative vizavi de problemele identificate în sector.
„Sperăm să se țină cont de toate argumentele tehnice și juridice pe care le-am spus, atât în faza scrisă, cât și la audieri. Noi am avut o abordare puțin diferită de apărările celorlalte state, în sensul în care ne-am axat aproape 100% pe argumente de ordin tehnic și juridic, ținând cont de modul în care se desfășoară procedura în fața Curții, de jurisprudență, de precedente juridice etc. Am evitat să intrăm într-o zonă de natură politică și socială, cu argumente generale, care nu ar fi adus un plus în a-i convinge pe judecători.”
Pașii următori
Reprezentantul Direcției de Transport Rutier a arătat că următorii pași țin de depunerea concluziilor de către avocatul general, pentru ca, ulterior, judecătorii să delibereze și să redacteze hotărârea. „În momentul în care vom avea un calendar estimativ, vă vom anunța, dar din ce am discutat cu agentul guvernamental pentru CJUE, raportat la complexitatea cauzei și la faptul că s-a înțeles că este o urgență în a clarifica dacă rămân sau nu aplicabile aceste măsuri, sperăm ca, până la sfârșitul anului, cel târziu, să avem hotărârea redactată”, a concluzionat Marius Alban.
Meda IORDAN
meda.iordan@ziuacargo.ro
