În urma unei discuții purtate cu Gabor Sandor, specialist în auditarea șoferilor, am concluzionat că exploatarea rațională a vehiculelor comerciale reprezintă primul pas pentru a obține costuri cât mai scăzute.
Interesul oricărei firme de transport este ca șoferii să aibă capacitatea și cunoștințele necesare pentru a fi în măsură să-și „stăpânească” și să exploateze mașinile în mod responsabil.
Primii pași se realizează, în mod consacrat, prin training-urile aplicate de furnizorii de vehicule.
Exploatare rațională
Firmele care apelează periodic la training-uri pentru șoferi sunt cele care dovedesc în mod real că au o viziune clară în privința consolidării și dezvoltării durabile a afacerii.
Odată atins obiectivul ca șoferul să fie „stăpân” pe mașină, în faza a doua, devine oportună o abordare personalizată, prin training-uri de exploatarea rațională, care vizează onorarea serviciului în condiții de conformitate și eficacitate maximă – pregătirea cursei, arimarea mărfurilor, relația cu clienții/pasagerii, exploatarea rațională a comenzilor și îmbunătățirea semnificativă a tacticilor și tehnicilor de conducere.
Aceste training-uri sunt axate pe furnizarea de date/informații cu aplicabilitate practică imediată și cuprind atât module teoretice, cât și aplicați practice.
În funcție de obiectivele optenabile prestabilite, raportat la interesele și nevoile reale de formare ale companiei, se poate merge până la cursurile de safety-drive sau eco-drive, onorate de IFPTR sub protecția mărcilor înregistrate.
Chiar dacă aceste training-uri ridică dificultăți de ordin organizatoric pentru transportatori, nu numai că aduc beneficii importante, dar sunt și apreciate de șoferii cu experiență respectabilă.
La ora actuală, mașinile moderne au echipamente din ce în ce mai inteligente, iar șoferii sunt „condamnați” să progreseze. În consecință, trebuie și merită încurajați și ajutați să învețe în mod continuu.
Motivarea are rol determinant
Am remarcat în ultima perioadă faptul că în percepția șoferilor, exercitarea meseriei ar trebui să se rezume doar la conducerea autovehiculului. Celelalte atribuții le percep ca fiind o povară.
Este adevărat că certificarea competențelor și formarea continuă reprezintă un instrument de bază în motivarea și fidelizarea șoferilor, dar este totuși doar una din cele șapte pârghii aplicabile în acest sens.
Deși training-urile aplicate de IFPTR sunt axate întocmai pe conștientizarea responsabilităților necesare de onorat, și vizează creșterea loialității față de îndeplinirea conformă a sarcinilor curente, ar fi ideal ca aceste activități să fie parte integrantă a unor programe de motivare și fidelizare a angajaților.
În lipsa implementării unor astfel de programe, există șanse minime ca șoferii să dovedească interes și o preocupare constantă, în sensul recunoașterii că sunt angajați, în fapt, pentru a transporta marfă sau pasageri, după caz, nu doar ca să șofeze.
Ceea s-ar putea face, în acest sens, într-un termen rezonabil, ar fi documentarea atribuțiilor, competențelor și responsabilităților șoferilor, dublată de instruiri periodice, planificate cu obiective pragmatice clare, și care vizează înțelegerea, asimilarea, aprofundarea și/sau evaluarea onorării sarcinilor.
În acest sens, este mai puțin important ce tipuri de servicii de formare se contractează.
Esențial este ca acestea să se aplice în mod personalizat și adaptat la specificul companiei, ținând seama de problemele și preocupările reale ale șoferilor.
În mod firesc, cele mai apreciate training-uri ale IFPTR sunt cele de evaluare și instruire practică individuală a șoferilor, care se pot aplica chiar și pe parcursul îndeplinirii misiunilor de transport curente.
Există firme care au optat, de exemplu, doar pentru cursuri teoretice. Chiar și în aceste cazuri, experiența a arătat scăderi semnificative ale cheltuielilor de exploatare.
