Industria logistică a intrat, așa cum observam în urmă cu un an, pe un drum cu sens unic, fără bandă de întoarcere. 2023 a reconfirmat această observație, în ciuda mediului economic internațional dificil. Nimic nu se mai poate face fără investiții în tehnologie și aș completa, la început de 2024, că totul presupune transparență. Pe care (din păcate) sunt companii care nu sunt pregătite să și-o asume! Ce se va întâmpla, în acest context? Dar să luăm pulsul, direct din Germania.
Adriana Pălășan, vicepreședinte ARILOG și managing partner Supply Chain Management Center, ne-a ajutat să luăm pulsul la Congresul German de Logistică, desfășurat în ultima parte a anului 2023.
Digitalizarea proceselor a ținut capul de afiș al evenimentului, care a reunit peste 1.800 de specialiști din supply chain. Este vorba despre sisteme care să ofere o perspectivă nouă de parteneriat, între companiile aflate în întregul supply chain. „Astăzi, vorbim despre rețele de aprovizionare, de furnizori, care funcționează la nivel internațional, implicând colaborări între companii situate oriunde pe glob. Dacă această interacțiune nu este automatizată și nu există instrumentele necesare pentru a comunica în timp real, pentru a înregistra în aceeași manieră datele aferente și de a genera documentele necesare, nu putem vorbi, cu adevărat, de supply chain”, a apreciat Adriana Pălășan. De altfel, conceptul „supply chain” a apărut în anii `90, odată cu web-ul, care a permis conectarea sistemelor mai multor companii. „Aș putea spune că evenimentul din Germania a reprezentat o demonstrație, cu privire la modul în care aceste interacțiuni automatizate intra si intercompanii pot să ducă la succesul nu doar al unei companii, ci al unui întreg lanț”, a observat ea.
Dar…
Informațiile de încredere…
Toate aceste automatizări pornesc (întotdeauna!) de la „master data”, de la informațiile pe care se bazează sistemul. „Indiferent cât de avansat este, nu va funcționa bine, dacă informația introdusă nu este de încredere și completă. Înainte de a pleca la drum, în orice interacțiune de supply chain trebuie să ai pregătite, în primul rând, informațiile necesare pentru a putea realiza tranzacțiile. Acesta este primul pas”, a subliniat vicepreședintele ARILOG.
Atenție, însă, nu este vorba numai de informații privind produsele, ci și cu privire la locațiile în care se realizează aprovizionarea sau livrarea mărfurilor. Despre informații legate de personal, de echipamentele de manipulare din interiorul companiilor și de autovehiculele din parcul propriu sau ale partenerilor. „Trebuie avute în vedere și introduse absolut toate datele importante de care ai nevoie, pentru a lucra cum trebuie.”
Adriana Pălășan: „Industria globală de transport și logistică a înregistrat un trend descrescător, în actualul context economic mondial. Pe de o parte, ca urmare a strategiilor de protecție ale companiilor, ce achiziționau preponderent din China și care își doresc o securizare a surselor de aprovizionare și o scădere a timpilor de transport (nearshoring și inshoring), precum și din cauza celorlalte evenimente mai aproape sau mai departe de noi, care au inversat unele trenduri de comerț, au blocat traficul și au acutizat problemele care deja se întrevedeau în comerțul global. Odată cu scăderea consumului, implicit, se reduce volumul și pentru segmentul de logistică.”
Odată parcurs primul pas, urmează un set de soluții informatice, care au ca punct de pornire sistemele ERP, punând un mare accent pe partea de planificare… extrem de importantă într-un supply chain.
Planificarea pornește de la identificarea nevoii de produse. Sunt informații care trebuie validate în cadrul companiei. Ai cu adevărat nevoie de produsele respective și în cantitatea dorită? Odată recunoscută nevoia, trebuie pregătită informația, care va fi transformată într-o comandă transmisă la furnizori. „Totul se automatizează aici, informația trebuie introdusă o singură dată și rostogolită, prin intermediul unor validări, de la un status la altul al comenzii”, a precizat Adriana Pălășan.
Fără mesaje pe e-mail
Altfel spus, dispar multiplele mesaje transmise pe e-mail (care dau atâtea bătăi de cap operatorilor), iar un sistem informatic care se bazează pe algoritmi corecți eficientizează totul. Să luăm doar un exemplu. Clientul introduce comanda, care este transmisă, automat, la furnizor. Acesta confirmă că poate oferi marfa necesară, iar din acel moment sistemul transmite comanda către furnizorul de servicii, care poate asigura transportul. Pot fi gândite mai multe etape privind aceste solicitări, așezând într-o poziție prioritară anumite companii și lărgind cercul de solicitare, dacă acești parteneri privilegiați bifează că nu pot oferi soluția de livrare necesară. Iar totul se face automat, fiind asigurată cea mai bună variantă de transport, în timp real și oferind suficient timp logisticienilor să se poată organiza. Totul devine mai eficient, atunci când este programat din timp! Sistemul tratează automat, pe baza unor chei prestabilite, și modificările care pot apărea în comenzile deja transmise.
Pe scurt, informația se introduce sau este modificată o singură dată, fiind vizibilă selectiv, la nivelul întregii rețele, astfel încât toate părțile interesate să aibă acces la datele de care au nevoie.
Cineva va supraveghea aplicația. Dar doar atât! Iar oamenii vor putea interveni acolo unde aduc mai multă valoare. Nimic nu se mai întâmplă pe ultima sută de metri… Performanța oamenilor și a proceselor crește… iar stresul se diminuează. Iar dacă Germania poate fi considerată un foarte bun exemplu de bune practici într-o anumită zonă, aceasta este planificarea.
De ce să nu învățăm mai repede să ne organizăm, de la cei mai buni? În fond, cine nu își dorește să scape de comenzile și problemele care parcă așteaptă să vină sfârșitul de program (mai ales vinerea…), ca să apară? Iar logistica trebuie să le rezolve, de maniera unor pompieri care se luptă cu focul.
Un avantaj pentru firmele mici
Astfel de instrumente ar putea veni și în ajutorul micilor transportatori, care, odată înregistrați într-un sistem de acest tip, vor putea avea acces la date precise, legate de activitate. „Cărăușii pot folosi o astfel de platformă, pentru o centralizare a statusurilor comenzilor lor, pentru a avea previziuni de facturare, precum și estimări și date statistice privind numărul de curse sau de kilometri. Aceste platforme integrate stochează informația despre companiile înregistrate, oferind fiecăreia vizibilitate pe segmentul pe care există interes”, a mai arătat vicepreședintele ARILOG.
Tot aceleași platforme pot oferi variante de facturare automată, sau măcar devizele necesare pentru a emite facturile. „Micii furnizori de transport au, astfel, acces la foarte multe informații, care le vor permite să își organizeze activitatea mai bine. În plus, toate acestea se vor întâmpla într-un termen corect, diferit de cel cu care ne-am obișnuit de atâta timp, de genul «marfa trebuia să ajungă deja»”.
Adriana Pălășan: „Progrese semnificative în domeniul inteligenței artificiale și învățarea automată sunt adoptate în industrie. Aceste tehnologii sporesc eficiența prin automatizarea sarcinilor precum introducerea, analiza și convertirea datelor, optimizarea rutelor de expediere și, eventual, conducerea vehiculelor automatizate, în viitor. O altă tendință tehnologică este utilizarea tot mai mare a imprimării 3D, care ar putea revoluționa lanțul de aprovizionare, prin reducerea timpului și a cheltuielilor de combustibil necesare pentru livrarea bunurilor.”
Cea mai mare problemă…
„Cea mai mare problemă pe care eu am observat-o în piața de logistică ține tocmai de această informație primită prea des în ultimul moment. Companiile germane lucrează foarte mult la planificare, pentru ca, ulterior, execuția să fie ușoară. Chiar și la nivelul depozitelor, camerele de luat vederi (cu sutele) reprezintă, astăzi, o soluție bună de identificare a fiecărui palet și de conectare pentru a pregăti la timp marfa pentru încărcare, în urma planificării În România, în schimb, nu se lucrează în zona de planificare, iar execuția trebuie să depașească indicatorii de performanță ceruți pompierilor pentru timpul de răspuns.”
Dar și în depozitele din România se fac pași pentru o mai bună organizare, în timpul programului de lucru. „Am văzut, de exemplu, că din ce în ce mai multe companii afișează, în depozit, pe ecrane din ce în ce mai mari, statusul activităților: câte comenzi au intrat, câte s-au finalizat, câte sunt în pregătire… Angajații au, astfel, posibilitatea să vadă, în fiecare moment, cât mai au de făcut și care este încărcarea de sarcină, pentru a se putea organiza mai bine din timp și a evita momentele în care, la final de program, descoperi că mai sunt multe lucruri de rezolvat. Pe de altă parte, fiecare membru al echipei va putea avea o perspectivă cu privire la eventualele întârzieri peste program. Sistemele nu înlocuiesc omul, dar îl ajută să gândească mai bine și să-și dea seama de situațiile în care el se găsește, la un moment dat. Dacă vrea, de exemplu, să plece mai repede acasă și vede că unul dintre colegii lui, de care depinde finalizarea sarcinilor, se mișcă încet, îl va determina să accelereze ritmul, fără să mai fie nevoie de un șef care să îl urmărească.”
Iar, în tot acest sistem de informații interconectate, foarte importante devin estimările reale privind momentul în care camionul ajunge la depozit. Această informație (pe care, din păcate, încă prea multe firme din România evită să o ofere, prin date de localizare a vehiculelor în timp real) va permite o mai bună organizare în cadrul depozitului și reducerea timpilor necesari pentru încărcare sau descărcare.
„În Germania, s-a pus accentul pe o relație bună între client și furnizor. Dacă nu putem asigura această transparență și disciplină, nu mai putem vorbi de parteneriat, în supply chain. Iar, în acest caz, avem cu toții de pierdut.”
O mai bună securitate
Aceleași sisteme informatice care permit o mai bună organizare oferă și oportunități de îmbunătățire a securității, pentru că toate datele, inclusiv cele cu privire la camion sau șofer, sunt disponibile la un click distanță, ceea ce nu ar mai trebui să lase loc erorilor. Atât planificarea, cât și execuția beneficiază de cadrul necesar pentru a fi corecte.
Și, așa cum spuneam mai sus, în acest context, devine esențială transparența din toate direcțiile. „Pe aceeași treaptă cu digitalizarea, a fost așezată transparentizarea informației, care trebuie pusă la dispoziția tuturor celor interesați. Un continuum digital, după cum a explicat unul dintre speakerii de la Berlin”, a ținut să sublinieze Adriana Pălășan.
Transparență și disciplină
„Control Tower” este conceptul despre care se vorbește tot mai mult în acest context, un mod de lucru care permite așezarea în aceeași logică a unui întreg lanț de distribuție. Altfel spus, interconectarea sistemelor companiilor sub o pălărie, care să ofere vizibilitate, fără a fi necesară interacțiunea umană.
În supply chain există un singur coordonator, cel care este capabil să facă toată operațiunea… cel care este cel mai puternic. „Nu o să fie un transportator, ci clientul (care organizează lucrurile pentru toți furnizorii lui) sau furnizorul (care face același lucru pentru toți clienții)… un jucător puternic care poate să își alinieze, să-și disciplineze și să-și ajute să crească furnizorii (sau clienții)”, a concluzionat Adriana Pălășan.
Iar fiecare se va așeza în interiorul sau în afara acestei logici de organizare, care prinde din ce în ce mai mult contur, pe plan internațional… fiecare va evalua avantajele și dezavantajele fiecărei poziții și se va plasa acolo unde își găsește locul.
… Dar, pentru asta, trebuie să îți lași timp pentru planificare… Altfel, poți rămâne pe dinafară…
Meda IORDAN
meda.iordan@ziuacargo.ro
