Nimic nu trebuie făcut la întâmplare. Totul trebuie pregătit din timp. Adaptarea nu se face imediat. Iar firma va trebui să facă față unor schimbări. Cum? Depinde de fiecare echipă, în sine. La ce ar fi bine să fim atenți, am aflat cu ocazia conferinței ZIUA CARGO, de la Andreea Gheorghe, psiholog specializat în transporturi.
ZIUA CARGO: Ce înseamnă, din punct de vedere psihologic, integrarea unor angajați cu o cultură total diferită?
Andreea Gheorghe: Integrarea angajaților, în general, înseamnă sănătatea organizației.
Unul dintre cele mai importante aspecte ale unei organizații este cultura. Similar culturilor din întreaga lume, culturile organizaționale se bazează pe ritualuri, tradiții și moduri de a vedea lumea, munca, definind în mod unic un grup de indivizi. Cultura organizațională influențează succesul afacerii tale, munca în echipă, productivitatea, eficiența și fluctuația angajaților.
Integrarea angajaților cu o cultură diferită, pentru firmă, înseamnă pregătire, cunoaștere, recunoaștere și stres. Să ajungi la, poate, 200 de angajați din culturi diferite ca valori, tradiții, obiceiuri culinare, de comportament, limbă, în ceea ce privește educația, munca, înseamnă să înțelegi foarte bine aceste aspecte, astfel încât, ca angajator, să ai control, pentru a putea implementa cultura ta organizațională cu succes.
Integrarea angajaților străini în firmă se face cu ceva timp înainte ca ei să ajungă.
În momentul în care angajații străini ajung, și cultura organizațională a firmei suferă modificări.
Cum privesc românii angajații străini? Ca pe o concurență sau ca pe un ajutor?
Noi, românii, suntem destul de teritoriali, ca grup. Acceptăm mai greu oameni diferiți de noi și este adevărat că nici nu am fost obișnuiți cu prezența străinilor, mai ales la locul de muncă.
Să privim școala, unde copiii, dacă au părul vopsit verde, sunt forțați să renunțe, pentru că altfel li se scade media la purtare. Așa că apare ușor firescul la majoritatea românilor să se comporte diferit cu cineva care este altfel decât ei. Asta însemnând și ignorarea sau nerespectarea muncii sau a lui, ca persoană.
Acest lucru nu este diferit, la început, nici într-o firmă cu oameni adulți. Părerea lor nu este întotdeauna așa cum se așteaptă angajatorii. De exemplu, vorbeam cu un șofer român care transporta angajații străini la firmă, care povestea că, după o cursă care durează câteva minute, trebuie să strângă și să facă curat în microbuz. Oricât le-a spus acest lucru, nu au ținut cont. Bineînțeles, informația nu a ajuns și mai sus de atât. De ce? Pentru că el crede că managerul nu ar înțelege deranjul lui. Și câte alte exemple mai sunt de acest fel?
Ei sunt veniți în grup, trăiesc în comunitate. După ce își termină programul de la locul de muncă, locuiesc, mănâncă și își petrec timpul împreună.
Din punct de vedere psihologic, nu tind să se adapteze prea mult la ce li se cere din afară, pentru că ei sunt împreună și nu trebuie să se schimbe.
Așa că și românii, și angajații străini au nevoie de claritate în reguli, în ceea ce au de făcut, în sarcinile și comportamentul lor, într-o anumită situație. Dacă nu se delimitează asta, riscul este ca munca să nu fie respectată, cumva, de ambele părți și să apară neînțelegeri.
De reținut este că munca se desfășoară adesea și informal, nu la nivelul unor structuri organizaționale formale, cum ar fi rolurile, echipele funcționale și ierarhiile; de aceea, este important ca firma să gestioneze interacțiunea lor de la început, așa cum este necesar.
O parte din angajații români care au colegi din alte culturi se opresc, la început, la ideea salariului și a susținerii, considerând că un angajat român nu este la fel de ajutat ca și un angajat străin.
După o perioadă firească de adaptare, românii ajung să accepte psihologic activitatea, lucrul cu angajați străini. Timpul adaptării este influențat de integrarea lor în firma, de posturile ocupate și, bineînțeles, de personalitatea fiecăruia.
Pe de altă parte, angajatorii, în ceea ce privește îndeplinirea sarcinilor, fluctuația de personal, eficiența muncii, sunt obiectivi și spun că merită și psihic, dar și financiar colaborarea cu angajați străini. Productivitatea a crescut, în domeniul producției și al logisticii, doar pentru că a existat o stabilitate în ceea ce privește personalul.
Sunt lucruri care, din punctul dvs. de vedere, ar trebui făcute într-un anumit fel, ca să crești șansele de succes?
- Integrarea din timp , înainte ca ei sa ajungă, efectiv, în firma, prin ședințe, traininguri către angajații romani privind discriminarea, diferențele culturale, astfel încât să apară deschiderea. Nu uitați că ei sunt cei care petrec cel mai mult timp cu angajații străini. Așadar, atitudinea lor contează foarte mult.
- Organizați întâlniri informale pentru membrii echipei dumneavoastră. Acesta este un mod de a afla mai multe despre alte culturi. De exemplu, puteți vorbi despre ceea ce face o anumită cultură unică: mâncarea, sărbătorile, obiceiurile și multe altele.
- Exersarea limbii engleze pentru angajații români sau oferirea șansei de a învăța cuvinte în limba engleză din postul pe care îl ocupă.
- Claritate în sarcini, responsabilități.
- Implicați angajații în procesul de integrare, acolo unde este posibil. Creați echipe pentru a lucra la detalii logistice. Această strategie va ajuta cele două culturi să înceapă să-și dea seama cum să lucreze una cu cealaltă.
- Comunicarea cu angajații străini din partea colegilor și din partea superiorilor. Daca aceasta nu era clară și fiecare nu avea rolul lui, sarcini exacte, disponibilitate de comunicare și rezolvare promptă de situații, acum, cu angajați de culturi diferite, e posibil să fie si mai îngreunată această comunicare, deoarece există un blocaj principal, limba. Se pot strecura neînțelegeri în comunicare din toate pârțile, de aceea trebuie verificat dacă informația fost înțeleasă.
Atât angajatorii, cât și angajații, ar trebui să ia în considerare diversitatea și diferența culturală, atunci când elaborează materialul de comunicare. Aceasta poate include:
- cuvinte simple
- metode vizuale pentru a comunica rezultatele
- evitarea cuvintelor și expresiilor din argou
- feedback de la angajații români, feedback de la angajații străini, la un interval de timp.
Andreea Gheorghe: „Direcțiile în care merg în aceasta discuție, nu sunt bazate pe statistici, ci pe observațiile mele din discuții sau comunicarea nonverbală între angajații români și cei străini. Nu sunt studii statistice pe acest subiect, în Romania, încă.
În ultimele săptămâni, am luat legătura cu firme având angajați străini din Sri Lanka, Nepal si India, din domeniul Logistic, Producție și HoReCa. Am avut deschidere din partea lor, astfel încât sa vorbesc și cu o persoană de la HR, un angajat roman și unul străin. Fiecare are ceva diferit de spus, dar și asemănător, ceea ce face imaginea situației completă și este de ajutor.”
Meda IORDAN
meda.iordan@ziuacargo.ro
