O tranziție ambițioasă către un transport sustenabil poare fi mai ieftină, în termenii investițiilor în infrastructura de bază din transporturi, decât dacă s-ar continua ca și până acum, dar cu condiția să se adopte măsuri cât de curând posibil. Acesta este principalul mesaj al raportului ITF Transport Outlook 2023, prezentat de către Forumul Internațional de Transporturi din OECD, la Summitul Global al Miniștrilor Transporturilor, desfășurat pe 24 mai, în Leipzig, Germania.
Odată la doi ani, Forumul Internațional de Transporturi (ITF) publică raportul ITF Transport Outlook, care oferă o privire de ansamblu asupra tendințelor actuale și perspectivelor viitoare pentru segmentul global de transport. Această ediție se concentrează pe modul în care sectorul global al transporturilor poate îndeplini ambițiile de reducere a emisiilor de CO2 în conformitate cu Acordul de la Paris, până în anul 2050. Utilizând modelele de transport ITF, acesta proiectează efectele potențiale a două scenarii specifice: unul al „Ambițiilor Curente” și un al doilea al celor de „Nivel Înalt”.
Scenariul „Ambițiilor Curente”
Scenariul curent oferă date despre modul în care ar putea evolua cererea de transport și emisiile în următoarele decenii, dacă politicile din domeniul transporturilor continuă pe drumul pe care au pornit. Acesta reflectă recunoașterea generală că sectorul transporturilor trebuie să se decarbonizeze și ia în considerare politicile și angajamentele existente din directivele autorităților naționale și regionale, din strategiile guvernamentale și din legi.
Scenariul „Ambițiilor Curente” reflectă, de asemenea, realitatea că multe dintre planurile de decarbonizare progresează lent și vor fi chiar și mai lente în implementarea la nivel global. Acest scenariu prezintă acțiuni timpurii locale, care au fost implementate pentru a transpune în realitate obiectivele, dar scara acestora variază enorm, de la o regiune la alta.
Măsurile includ politici sau dezvoltări tehnologice care au ca scop înlocuirea vehiculelor cu motoare cu combustie internă cu cele electrice, managerierea cererii și încurajarea schimbării, investițiile în alternative sustenabile și atractive la transportul cu autoturismele personale și îmbunătățirea eficienței operațiunilor, pentru reducerea intensității carbonului.
Scenariul „Ambițiilor de Nivel Înalt”
Scenariul extrem de ambițios studiază impactul potențialei adoptări a unor politici mai ambițioase în decarbonizarea sectorului transporturilor. Acesta preia politicile curente și imaginează un calendar accelerat de implementare sau creșteri de scară, conturând posibilul impact al unor politici mai îndrăznețe, pentru încurajarea dezvoltării unor comportamente mai sustenabile.
Scenariul „Ambițiilor de Nivel Înalt” ia în considerare, de asemenea, obiectivele campaniei ONU „2030 Breakthroughs”, care includ targeturi privind vânzarea de vehicule atât de transport pasageri, cât și de marfă, adoptarea unor combustibili sustenabili pentru aviație și avansul către zero emisii pentru transportul maritim.
Cererea crește, emisiile nu scad suficient
Unul dintre cele mai interesante aspecte ale raportului este faptul că, în ciuda eforturilor depuse în anumite regiuni, emisiile din transporturi nu scad suficient de rapid, în timp ce cererea crește accelerat. Până în 2050, conform scenariului curent, cererea pentru transportul de pasageri va crește cu 79%, iar cea din transportul de marfă se va dubla. Conform scenariului „Ambițiilor Înalte”, creșterile vor fi de 65%, respectiv 59%.
Toate măsurile de decarbonizare în vigoare, în prezent, și cele la care s-au angajat guvernele se anticipează că vor reduce emisiile de CO2 provenite din transporturi cu numai 3% până în 2050. Dacă acțiunile vor fi accelerate, sectorul transporturilor își poate reduce emisiile cu aproape 80% în următorii 25 de ani (comparativ cu nivelul anului 2019).
O asemenea tranziție accelerată către un transport cu emisii reduse sau chiar zero necesită desigur, investiții semnificative. Asigurarea infrastructurii de bază pentru scenariul cu grad înalt de ambiții ar putea necesita, însă, conform raportului, cu aproximativ 5% mai puține investiții decât politicile curente.
Proiecțiile ITF iau în considerare investițiile pentru infrastructura necesară pentru a face față creșterii cererii – care include căi ferate, autostrăzi, porturi etc, precum și infrastructură de încărcare a bateriilor vehiculelor.
Se estimează că investițiile în infrastructura de bază necesară pentru a face față cererii preconizate se vor situa undeva la aproximativ 1,7% din PIB-ul global anual, până în 2050 (scenariul curent) și la mai puțin de 1,6% în scenariul accelerat.
Cinci recomandări cuprinse în raport
- Dezvoltarea unor strategii extensive pentru mobilitatea viitoare și infrastructura necesară.
În loc de a oferi infrastructură ca reacție la cererea prognozată, guvernele ar trebui să adopte o abordare a investițiilor de „a decide și a furniza”, pentru a atinge anumite obiective de politici publice.
- Accelerarea tranziției către flote „curate” de vehicule.
Accelerarea tranziției către vehicule și combustibili „curați” necesită suport politic targetat, cu obiective ambițioase și măsuri de sprijin. Infrastructura corespunzătoare necesită investiții suplimentare.
- Implementarea transferului între moduri de transport și a politicilor de management al cererii acolo unde sunt cel mai eficiente.
Măsurile de a reduce numărul de curse și distanțele parcurse și de încurajare a unor moduri de transport mai sustenabili funcționează bine în interiorul orașelor. Pentru transporturile pe distanțe mai lungi, prioritatea ar trebui să fie tranziția către vehicule mai „curate” și combustibili ecologici.
- Luarea în considerare a beneficiilor suplimentare pentru zonele urbane, în evaluarea politicilor.
Multe politici de decarbonizare a transporturilor urbane pot face mobilitatea mai abordabilă din punct de vedere al costurilor pentru utilizatori, pot îmbunătăți accesul, reduce aglomerația, elibera spațiu, reduce riscul de accidente și limita poluarea aerului.
- Reformarea sistemului de taxare a vehiculelor, pentru a captura costurile externe ale flotelor noi de vehicule.
Scăderea veniturilor provenite din taxele pe combustibili vor afecta bugetele și vor face acest sistem de taxare mai puțin eficient ca instrument politic, atunci când vehiculele vor avea zero emisii. Taxele de drum și cele pe aglomerație pot rezolva aceste probleme.
În concluzie, această ediție a ITF Transport Outlook se concentrează în mod special pe politicile de transport care să facă orașele mai locuibile, pe investițiile în infrastructură și pe impactul pe care îl au diferitele scenarii asupra lor, dar și pe diferențele regionale ale acestui impact.
Elemente-cheie
- Sectorul transporturilor și-a revent după pandemie mai rapid decât era de așteptat, dar se mențin anumite provocări.
- Tulburările de pe piața energetică și criza costurilor de trai complică eforturile de decarbonizare a transporturilor.
- În ciuda progreselor realizate, emisiile din transporturi nu vor scădea suficient de rapid în următorii ani, pentru a îndeplini obiectivele internaționale de prevenire a schimbărilor climatice.
- Există mecanisme de accelerare a decarbonizării, dar acestea trebuie să devină mai ambițioase.
- Guvernele se confruntă cu provocarea de a ține în echilibru o multitudine de priorități, în timp ce încearcă să-și respecte angajamentele ecologice.
Raluca MIHĂILESCU
raluca.mihailescu@ziuacargo.ro
