Deputatul Lucian Şova (PSD) a depus în Parlament o propunere legislativă de modificare a Legii 18/2012 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR). Schimbările vizate urmăresc modul de finanţare a ISCTR, transformarea inspectorilor în funcţionari publici, pregătirea şi evaluarea lor continuă, dar şi aducerea salariilor lor la nivelul celor acordate celorlalţi angajaţi ai statului care fac control. Pentru a afla mai multe despre această iniţiativă legislativă am stat de vorbă cu deputatul Lucian Şova.
Ziua Cargo: Ce v-a determinat să iniţiaţi o propunere legislativă privind ISCTR?
Lucian Şova: Am rămas cu un gust amar privind „din tribună“ modul în care s-a format ISCTR, construcţia legislativă privind atât competenţele, cât şi încadrarea cu personal şi atribuţiile ISCTR în ansamblu, şi am rămas dezamăgit pentru că la nivelul anului 2011 s-a putut face atât de puţin în acest domeniu. Discutând şi după intrarea în Parlament cu factori implicaţi în activităţile de transport, am mai descoperit o serie de vulnerabilităţi în activitatea ISCTR. N-aş pleca de la una care este de sorginte pur materială privind modul de finanţare a ISCTR, cât de la alte aspecte care ţin de competenţele ISCTR. Mă refer la faptul că ISCTR ar trebui să aibă competenţe asupra a tot ceea ce se desfăşoară sub autoritatea Ministerului Transporturilor în domeniul rutier şi fac trimitere aici inclusiv la taximetrie, şcoli de şoferi, institute de formare profesională şi transport local. Pentru că nu numai în domeniul transportului rutier de mărfuri şi persoane de peste 3,5 t şi 8+1 locuri sunt probleme. Al doilea aspect se referă la competenţele pe care le au inspectorii şi asupra cărora aş vrea să mai aprofundăm lucrurile. În opinia mea, inspectorii nu sunt pregătiţi corespunzător şi nu au, cu toţii, competenţele adecvate pentru ceea ce au prins în atribuţii, în sensul că sunt mulţi care nu au competenţe în domeniul tehnic (precum inspectorii RAR) şi nu pot face, în consecinţă, aceste verificări. Cred că ar trebui să fie două categorii de inspectori bine monitorizate, evaluate şi perfecţionate în mod continuu. Al treilea aspect important este legat de autoritatea legală şi morală pe care trebuie să o aibă un inspector. În viziunea mea trebuie să aibă statut de funcţionar public. Să aibă atât atribuţii cât şi responsabilităţi specifice funcţionarului public – incompatibilităţi, predictibilitatea carierei, stabilitatea postului etc. Din păcate cunosc exemple de persoane care lucrează în cadrul ISCTR şi au rude de gradul unu sau doi care deţin firme de transport în acelaşi judeţ, în acelaşi oraş. Nu putem crede că nu intervin, şi am exemple în ultimii ani, de intervenţii. Inspectorul trebuie să aibă incompatibilităţi clar definite.
La cât timp gândiţi evaluarea inspectorilor ISCTR?
Cred că ar trebui ca aceste evaluări să se facă la perioade de 1-2 ani.
Propuneţi inclusiv reducerea salariilor angajaţilor ISCTR?
Cred că este moral să fie puse în acord cu atribuţiile, cu specificitatea, cu semnificaţia activităţii pe care ei o desfăşoară. Nu ştiu dacă sunt mari sau mici, dar mi se pare moral ca doi cetăţeni ai acestei ţări cu statut şi atribuţii asemănătoare, cu activitate cu performanţe asemănătoare să fie şi asemănător retribuiţi. Nu ar trebui să fie retribuiţi altfel decât poliţia. Practic, ISCTR se vrea să fie o poliţie a transporturilor rutiere, iar în acest context nu poate fi mai scumpă decât poliţia de stat. Au responsabilităţi mai puţine decât poliţia rutieră. Nu-mi doresc ca salariile celor de la ISCTR să scadă, ci ca salariile tuturor celor care sunt în sistemul bugetar şi au atribuţii de control să crească la nivelul celor de la ISCTR. Dar este obligatoriu să fie la niveluri similare.
Aţi primit semnale după depunerea iniţiativei din partea ministerelor vizate?
Am început să promovez actul normativ în condiţii mai determinate decât ar fi procedurile legale. În ziua în care l-am depus la Parlament am elaborat o scrisoare însoţită de toate documentele depuse pe care am trimis-o viceprim-ministrului Dragnea, ministrului Finanţelor, ministrului Bugetului, ministrului Transporturilor şi ministrului Justiţiei, prin care i-am informat că am depus acest proiect de reglementare. Am explicat principalele obiective şi mi-am declarat disponibilitatea de a intra în dialog cu factori responsabili din ministerele respective pentru a perfecţiona şi a explica ceea ce vreau să fac. Chiar dacă toată lumea fuge de ideea de a băga la buget funcţionarea ISCTR, după standardele elementare în salarizarea bugetarilor, statul realizează până la urmă economie. În fond, banii de la RAR şi de la ARR sunt tot ai statului. Nu intră în buzunare private. Statul şi Ministerul Transporturilor prin Consiliul de Administraţie şi directorii săi fac bugetele şi stabilesc cât şi cum din banii pe care îi produc aceste instituţii sunt daţi la bugetul de stat sau cheltuiţi pentru dezvoltare ori alte activităţi. Pe de altă parte, am studiat şi am consultat experţi fiscali privind legalitatea decontărilor între RAR, ARR şi ISCTR, iar actuala construcţie financiară nu este legală, contravine Codului Fiscal, în sensul că ISCTR nu poate emite facturi, iar RAR şi ARR nu pot achita sume fără un instrument de plată. Este înjositor şi pentru responsabilii şi tot corpul funcţionarilor din ISCTR ca să se spună în toată branşa că stau în stradă şi trăiesc din banii munciţi de cei de la ARR şi RAR.
Cât timp credeţi că va dura până când va fi adoptat proiectul de lege?
Am o singură problemă, cu privire la disponibilitatea partenerilor din Ministerele Transporturilor, Finanţelor şi Justiţie de a fi de acord cu proiectul. În mod neoficial, am semnale că bugetul ar agrea ideea. Am semnale că la nivelul Ministerului Transporturilor există o altă viziune, dar cred va fi reevaluată. Se evaluează ideea de a se uni ARR cu ISCTR, dar după părerea mea e o abordare superficială. În această perioadă fac lobby direct cu politicienii implicaţi. Am avut discuţii informale atât cu Daniel Chiţoiu, viceprim-ministru, Ministrul Finanţelor Publice şi cu Relu Fenechiu, ministrul Transporturilor. M-am întâlnit cu dl Fenechiu în Parlament şi l-am informat cu privire la adresa transmisă. El a precizat că are în vedere mai degrabă o comasare a ISCTR cu ARR, dar că are disponibilitate să analizeze şi propunerea.
Ce se întâmplă în Parlament cu Ordonanţa de Urgenţă 11/2013, care prevede licenţierea vehiculelor cu sarcina totală între 2,4 şi 3,5 t şi cu 9 locuri? Ce alte reglementări aveţi în discuţie pe segmentul de transport rutier?
Sunt un duşman de moarte privind licenţierea acestor vehicule şi voi susţine respingerea ei de către Parlament. În această perioadă avem în dezbatere o serie de reglementări ce ţin de inspecţia tehnică şi de aplicabilitatea şi obligativitatea efectuării inspecţiei tehnice pentru toate vehiculele înregistrate, nu numai înmatriculate. E o dezbatere foarte interesantă cu producătorii de utilaje de construcţii, care susţin că ar fi bine ca buldoexcavatorul care vine la semafor să nu fie controlat de nimeni dacă mai are şi frâne sau nu. Nu pot fi de acord cu aşa ceva. Am realizat o serie de 10-15 amendamente la acest proiect şi am căpătat susţinere din partea colegilor din Comisia pentru Industrii şi Servicii, ca toate vehiculele înregistrate care au viteză constructivă de deplasare mai mare de 25 km/h să fie supuse inspecţiei tehnice în condiţiile standard valabile pentru toate vehiculele care circulă pe drumurile publice. Pe lângă aceasta, cei de la minister au introdus în reglementare şi ca termenul de efectuare a inspecţiilor tehnice pentru vehiculele de transport marfă sub 3,5 să fie relizate cu o periodicitate de un an, argumentând că sunt foarte intens exploatate de către firmele de curierat. Le-am replicat că pentru 1 – 2.000 de vehicule deţinute de câţiva utilizatori nu putem pedepsi sute de mii de utilizatori. Eu ţin foarte mult la acest lucru: nu putem înăspri reglementări pentru că nu putem monitoriza. Cei care fac controale tehnice trebuie să fie mai atenţi cu acest tip de autovehicule. Noi avem tendinţa să suprareglementăm şi să strângem şurubul din punctul de vedere al reglementării, reprezentând de fapt expresia slabei capacităţi de a monitoriza şi controla. În acest fel, mai rău faci, pentru că ai numai victime colaterale. Trebuie să eficientizăm controlul şi să transformăm mentalităţile. Cred că sunt extrem de puţini români care chiar cred că e bine să fii corect, pentru că, în caz contrar, braţul lung şi puternic al legii te va ajunge. Toţi se gândesc „văd eu ce fac“ şi, culmea, viaţa dovedeşte că este chiar aşa, din păcate. Dacă toţi ar avea în cap ordinea: monitorizare, prevenire şi apoi sancţionare, am putea spera că ajungem şi noi o ţară ca Germania. Dacă mergi pe ideea „hai să vânez să îmi fac planul la amenzi“ şi partenerul va gândi „hai să vânez cum să vă păcălesc“. Este vorba de credibilitatea sistemului. De aceea susţin întărirea controlului, realizat corect şi transparent.
Vă mulţumim.
Propunerile pe scurt
Iniţiatorii legii privind modificarea reglementărilor de funcţionare a ISCTR arată că ISCTR este o instituţie care are numai atribuţii de control şi propun să aibă un statut similar cu cel al altor autorităţi cu atribuţii de control (Garda Financiară, Garda de Mediu, Poliţia Rutieră, Inspectoratul de Stat în Construcţii etc), devenind o instituţie publică finanţată integral de la bugetul de stat, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Transporturilor. În acelaşi timp, în expunerea de motive se argumentează că salarizarea personalului ISCTR este în actuala structură mult superioară standardelor în vigoare din interiorul altor instituţii de control. Din punctul de vedere al structurii personalului de control se are în vedere ca angajaţii cu atribuţii de control în trafic să fie de două categorii, în funcţie de pregătire: inspector de trafic (persoana care deţine autorizaţie RAR de inspector CTT + atestat de lector de legislaţie rutieră/instructor de conducere auto) şi controlor de trafic. De menţionat că personalul ISCTR ar trebui să aibă, potrivit propunerii legislative, statut de funcţionar public şi să fie evaluat periodic, pentru ca în funcţie de rezultatele obţinute angajaţii să se menţină în funcţie.
Meda BORCESCU
meda.borcescu@ziuacargo.ro
