Companiile din domeniul transportului trec prin această criză diferit față de majoritatea companiilor și au un rol esențial în a face lucrurile și economia să se miște. Atât cât se va putea mișca. Cu cât liderii acestor companii vor avea mintea mai limpede, decizia mai bună, solidaritatea în centrul acțiunilor lor, cu atât vor culege rezultate care să le ofere șansa unor afaceri solide, pe termen lung.
A reacționa rapid la un mediu VUCA (volatil, incert, complex și ambiguu) cere companiilor un efort uriaș și crește șansele ca oamenii să ia decizii proaste. Acolo unde este panică, șansele pentru decizii proaste se înmulțesc. Uneori, fluxul de luare a deciziilor se blochează, ceea ce poate fi și mai distructiv. Se face micro-management, în loc să ne uităm la ce se poate întâmpla imediat după și să țintim într-acolo.
În orice caz, organizațiile sunt supuse unei mari presiuni. Și „sângerează”, de multe ori, în interior. Efectele se văd mai târziu, când este posibil să fie prea târziu.
Managementul de criză este procesul prin care organizația face față evenimentelor care întrerup funcționarea obișnuită a afacerii sau o forțează să facă schimbări majore în procesele sale și în modul de a reacționa în scopul asigurării continuității sale. Vechiul sistem, așa cum a fost el creat de fondator, nu mai rezistă. Modul în care a fost făcut managementul oamenilor nu mai are efectele scontate. Felul în care se comunica și se colabora trebuie revizuit. Rezultatele financiare sunt altele.
Pentru unele companii, este o lovitură care cere eforturi masive de recalibrare, pentru alte companii sunt oportunități de creștere.
Chiar și pentru acestea din urmă, este nevoie de un alt fel de management față de cel cu care erau obișnuiți angajații.
Ce devine vizibil și important?
Nevoia de coerență
Dacă fondatorii, antreprenorii sau managerii afacerilor au în minte că este în responsabilitatea lor să contureze o viziune și o strategie pe termen lung, atunci, ei bine, au dreptate.
Și situația în care ne aflăm acum ar fi trebuit să îi găsească cu o viziune bine conturată și definită, mai ales că suntem după o perioada de creștere economică în care au avut timp și orizont pozitiv în care să își imagineze planuri de dezvoltare. Și aici, drumurile pot să se despartă.
Dacă viziunea și strategia pe termen lung a luat în calcul doar creșterea afacerii ca și cotă de piață, profitabilitate și investiții și nu a luat în calcul și dezvoltarea și loializarea oamenilor, oferirea unui mediu de lucru sănătos, în care să se simtă în siguranță și la care să cupleze în mod real, atunci, în acest moment, gândirea de acest tip îi va conduce pe cei care se află în fața pericolului să aibă în vedere doar salvarea investițiilor și a finanțelor companiei, neglijând, în continuare, oamenii. Iar cei ce au oportunități și ar putea crește afacerea, ar putea neglija aspectele legate de oameni, pentru a maximiza tot ce oferă aceste timpuri.
Ambele scenarii sunt perdante.
Într-o criză al cărui început îl vizualizam, dar pentru care nu intuim încă nici durata și nici modul de evoluție și felul în care ne va afecta nu numai afacerile, dar și familiile, este esențial să schimbăm fundamental modul de gândire și să punem oamenii pe primul loc.
Este nevoie de coerență, mai mult ca niciodată, între ce facem și ce spunem, între ce le cerem oamenilor și ce facem noi înșine, între viziunea pe termen lung și felul în care acțiunile noastre de acum sprijină punerea acesteia în practică sau sprijină remodelarea și ajustarea acesteia. Pe moment, față de viziunea pe termen lung, pe un orizont de timp pe care nu îl imaginăm, acum este nevoie de câteva principii solide, care să ghideze businessul, principii care, mai târziu, să permită întoarcerea la un mod mai puțin presant de a face lucrurile.
Când mă refer la principii, mă refer la reguli fundamentale care pot guverna modul de lucru cu echipele voastre, și acum, și mai târziu: transparență, solidaritate, învățare și împărtășirea rapidă a soluțiilor la problemele care apar, recunoașterea și prețuirea fiecărui efort. Acestea vor transcende oricărei crize și vor da soliditate, pentru că sunt valori fundamentale, de care avem nevoie fiecare.
Nevoia de transparență
În situații de incertitudine, mintea omului dezvoltă scenarii și caută și cele mai subtile semnale de a confirma propriile scenarii. Este psihologic și suntem, cu toții, supuși acestei capcane.
În managementul de criză, este esențial să definiți ce este confidențial și ce nu, ce face acele informații să fie confidențiale și care este rațiunea din spate, să comunicați clar și transparent restul informațiilor față de managementul de la mijlocul companiei și față de angajați.
De exemplu, ce planuri vă faceți pentru a suplini mâna de lucru care, poate, vă lipsește, dacă în acest moment sectorul vostru de activitate cere mai multă forță de muncă. Ce doriți să faceți și cum veți acționa dacă va fi nevoie de restrângerea activității, în ce pași, cum și în ce ordine vor fi afectați oamenii, ce pot face ei pentru a nu își pierde locul de muncă etc.
Un lucru de ținut minte: orice fel de informație care se va dovedi neadevărată sau comunicată pe jumătate, comunicată în virtutea unei agende ascunse, care să protejeze numai interesele angajatorului, va avea un efect devastator asupra companiei.
Pentru că, acum, nu mai este vorba despre profit; efectul asupra oamenilor este foarte mare, de la sănătatea fizică, la sănătatea mentală afectată de îngrijorare și nesiguranță.
Nevoia de comunicare clară
Comunicarea către angajați, furnizori și clienți are nevoie, mai mult ca niciodată, să fie clară și concisă, fără ambiguități. Sondajele făcute, în această perioadă, de WEF (World Economic Forum) arată că oamenii tind să aibă mai multă încredere în angajatorul lor decât în guvernele lor. Și asta nu numai aici, în România, ci în general. În toate țările afectate.
De aceea, în această perioadă, este important să preluați și să prezentați știrile oficiale cu claritate, să mențineți oamenii conectați la știri oficiale și să îi sprijiniți în a evita știrile false și alarmiste. Indiferent dacă este o perioadă propice sau nu pentru afacerea voastră (ne așteptăm ca transportul rutier și logistica în domeniul alimentar și farmaceutic să aibă o perioadă intensă de business), informarea clară și corectă a angajaților este o prioritate, atât în ceea ce privește evoluția lucrurilor, dar și în privința a ceea ce se petrece în compania voastră.
Este genul de comunicare care nu poate fi delegată, este nevoie de coordonare și aliniere la nivelul echipei de top management.
Nevoia de solidaritate
Tot la capitolul comunicare se află și capitolul solidaritate. Compania voastră poate sprijini, în această perioadă, diferite cauze sociale, poate contribui cu fonduri la achiziția de echipamente sau poate efectua transporturi umanitare. Comunicați aceste aspect angajaților voștri. Îi va face să se simtă mândri, să se simtă solidari și le va crește angajamentul.
Nu uitați să vă manifestați solidaritatea și față de familiile angajaților voștri, care ar putea fi afectate de șomaj tehnic sau alte probleme financiare.
Nevoia unui leadership incluziv
Liderii incluzivi sunt extrem de orientați către oameni, buni ascultători, capabili să identifice talente și motivatori, în cadrul echipei lor. Aceștia au răbdare, înțelegere și sunt cu adevărat, în mod autentic, interesați de semenii lor, cu care lucrează. Acest tip de leadership este extraordinar, atunci când este nevoie de a înțelege mai bine situații complexe sau ambigue, deoarece liderul obține ușor părerile și contribuțiile echipei.
Desigur, vi s-ar putea părea imposibil, în aceste circumstanțe, să fiți calmi și răbdători, însă s-ar putea să fie, de multe ori, singura sursă de energie care să vă facă să nu intrați în panică. A fi calmi în fața celorlalți vă consolidează rezistența la stres și vă oferă claritate în decizie.
Nevoia de leadership etic
Orice criză generează ocazii în care leadershipul este atent evaluat și considerat a fi etic sau nu. Sunt multe motive pentru care etica este pusă la încercare, în timp de criză. Acum, se activează un număr interconectat de factori favorizanți ai unor abordări la limita eticii, sau, chiar, conduc la încălcarea acesteia.
De aceea, nevoia de comunicare clară și transparentă va da oamenilor încredere că știți ce faceți și că acționați în spirit etic, având un scop bun, pe termen lung.
Cum arată lipsa de etică?
De la încălcarea valorilor companiei voastre, la acțiuni individuale. Oamenii pot da mesaje care să arate că nu prea le pasă de ceilalți și că „fiecare este pe cont propriu”, pot avea abordări tranzacționale, adică pot fi într-un moment în care să profite de situație și să spună „fac asta dacă… sunt remunerat, sunt răsplătit etc” sau să aibă o atitudine de tip „spirit de turmă” adică “„toți fac asta, de ce n-aș face și eu…?”.
Toate acestea sunt comportamente ne-etice și liderii au menirea și datoria de a le descuraja și opri imediat.
Nevoia de a arăta reziliență emoțională
Liderii rezistenți emoțional sunt cei care consideră eșecul și crizele ca pe niște situații problematice temporare, din care își revin rapid. Ei mențin o atitudine pozitivă și sunt puternic conectați la oportunitățile pe care le aduc perioadele pe care alții le văd tulburi. Liderii rezilienți găsesc căi să miște lucrurile din loc și nu rămân blocați în atitudini defensive, au abilitatea de a asculta și de a culege informații din mediul înconjurător, au abilitatea de a se adapta și de a înainta către un scop pe care și-l definesc, au puterea de a-și menține energia, chiar și în situații de presiune.
Fiecare dintre noi poate introduce în rutina zilnică mici obiceiuri și discipline sănătoase. Chestiuni simple pe care să le transfere și echipelor lor.
De exemplu, disciplina de a avea o întâlnire săptămânală cu echipa dedicată discuțiilor despre cum fac față acestei perioade de presiune.
Sunt multe lucruri de discutat, de încercat, de testat, de internalizat. Este o perioadă extraordinară de clarificare, de redefinire, de înțelegere a ceea ce este simplu și esențial. Și, un ultim cuvânt: această etapă se va termina. Așa cum am trecut peste celelalte crize și companiile noastre s-au transformat, așa vom trece și peste aceasta. Însă, diferența majoră este legată de paradigma oamenilor. Și aici sunt cerințe de la noi, liderii, și sunt șanse pentru oameni și companii.
Să reinventăm modul în care facem afaceri
Dacă, până acum, migrația economică a fost determinată de oportunitățile pe care oamenii le-au văzut în alte piețe, această criză sanitară va aduce oameni înapoi. Oameni care au nevoie de lucru, de a se simți bine primiți aici, în țara lor. Au mai fost și alte crize sanitare care, însă, nu au avut acest tip de impact asupra vieților noastre. Un moment bun să reinventăm modul în care facem afaceri. Mai uman, mai etic, mai transparent.
Madi RĂDULESCU
MBA, PCC
managing partner MMM Consulting
madi.radulescu@mmmconsulting.ro
