Un raport special realizat de către BSI Supply Chain Solutions, preluat de către Vigilant, buletinul informativ al TAPA EMEA, oferă o privire de ansamblu asupra discontinuităților din lanțul de aprovizionare pe care le generează criza migranților, scoțând în evidență „punctele fierbinți” geografice din punctul de vedere al încercărilor de a călători clandestin și evaluând implicațiile inițiativelor luate în considerare pentru a contracara această criză.
Fluxurile recente de refugiați către Europa au rezultat în cea mai mare criză a migranților de după cel de-al Doilea Război Mondial. Conflictele din Orientul Mijlociu, din Nordul Africii și din Asia Centrală, care au fost motoarele migrației, sugerează că această criză va continua să amenințe semnificativ supply-chain-ul și în viitorul apropiat.
Efecte negative
Lipsa unei abordări unitare pentru controlul migrației contribuie la discontinuitățile semnificative în transporturile de pe teritoriul european, manifestate în ultimele luni. O serie de măsuri unilaterale adoptate pentru securizarea granițelor interne au întrerupt sau au întârziat transporturile transfrontaliere, având efecte negative asupra supply-chain-ului și asupra afacerilor din întreaga regiune.
Impactul direct al crizei diferă de la țară la țară și depind de acțiunile fiecărui guvern național în parte. În Belgia, de exemplu, se estimează că shipper-ii pierd zilnic aproximativ 200.000 USD din cauza discontinuităților în comerțul cu Franța. Guvernul a concentrat forțe polițienești din mai multe regiuni ale țării, la granița dintre Franța și Belgia, pentru a opri fluxul de migranți, iar țara acum se confruntă cu amenințări cu greva din partea sindicatelor din forțele de ordine, care raportează că nu există personal suficient pentru a patrula zonele cu risc crescut. În Austria, autoritățile au blocat accesul în țară prin mai multe puncte de trecere a frontierei și au alocat fonduri importante pentru investiția în garduri în jurul zonelor cu o puternică densitate a migranților. Impactul general asupra comerțului austriac al acestori împrejmuiri și al controalelor reintroduse la frontieră este încă în curs de a fi calculat.
Întârzieri în transportul transfrontalier
Majoritatea țărilor, inclusiv Belgia, Franța, Germania și o mare parte a Peninsulei Balcanice, raportează întârzieri care afectează transporturile cu camionul, ca rezultat al nivelului crescut de securitate la frontiere.
Curse care înainte durau mai puțin de două zile acum se întind pe parcursul a cinci zile sau chiar mai mult. Alte rapoarte indică faptul că o cursă Turcia-Germania, care în mod normal avea o durată de cinci zile, înregistrează acum nu mai puțin de 12 zile, din cauza măsurilor sporite de securitate.
Un studiu condus de către autoritățile franceze sugerează că restabilirea controalelor la frontiere interne în Europa ar putea costa statele din Schengen aproximativ 0,8% din PIB, sau peste 122 miliarde EUR, pe termen scurt. O analiză separată condusă de către Comisia Europeană a previzionat că pierderile din cifra de afaceri, creșterea costurilor de transport și întreruperile din supply-chain-urile naționale pot costa economia europeană 19,6 miliarde USD pe an, în cazul în care controalele vor rămâne implementate. Din aceste pierderi, sectorul transporturilor se va confrunta cu până la 7,5 miliarde USD costuri cauzate numai de întârzierile curselor.
Încărcături contaminate sau pierdute
În Marea Britanie, depistarea fiecărui pasager clandestin într-un camion atrage după sine o amendă în valoare de 2.200 USD, aplicată companiei de transport respective. Conform informațiilor BSI, autoritățile europene au arestat în medie 17 clandestini per camion sau transport feroviar de marfă sechestrat în ultimii doi ani, rezultând într-o amendă medie de 37.400 USD per caz. Asta înseamnă că șoferii de camion care transportă mărfuri din Calais, Franța, către Dover, Marea Britanie, nu numai că plătesc amenzi directe pentru că nu reușesc să își securizeze încărcăturile, ci se supun, de asemenea, riscului de a li se confisca sau distruge marfa. Combinația dintre pierderile directe, cauzate de discontinuitățile din lanțul de aprovizionare, și amenzi subliniază impactul financiar semnificativ al pasagerilor clandestini asupra companiilor care folosesc această rută.
În prezent, regulamentele din Marea Britanie prevăd amenzi pentru orice șofer sau companie în cazul în care sunt descoperiți pasageri clandestini, indiferent de faptul că au implementat măsuri de securitate serioase. Aceste regulamente sunt în plin proces de revizuire și este posibil să fie modificate, pentru a evita amendarea companiior care adoptă anumite bune practici din domeniul securității.
Criza migranților: situația curentă
Controale stricte la frontiere au fost implementate peste tot în Peninsula Balcanică și în alte zone care sunt considerate cele mai probabile puncte de trecere ilegală în Europa. Multe țări urmăresc implementarea unor măsuri de securitate crescută la unele sau chiar la toate punctele de trecere a frontierei, pentru a opri afluxul migranților, în timp ce altele acționează mai drastic, cum ar fi prin construcția de garduri sau prin închiderea granițelor. În ultimele șase luni au fost implementate închideri complete de granițe în țări precum Austria, Belgia sau Macedonia. Multe alte țări au ales să instituie controale suplimentare asupra camioanelor și a trenurilor de marfă.
La începutul lunii martie, guvernele Croației, Serbiei și Sloveniei au anunțat că nu vor mai accepta migranți care nu dețin vize Schengen. Se speră ca această mișcare să oprească fluxul de migrație ilegală prin Peninsula Balcanică, în drum către Europa de Vest. Există o mare probabilitate ca acest anunț să îi determine pe migranți să caute rute alternative. BSI monitorizează îndeaproape situația, acordând o atenție specială migrației de-a lungul coastei vestice a peninsulei, tranzitului migranților prin România și debarcărilor în Italia. Mai multe țări din Peninsula Balcanică, în special Croația, Grecia și Macedonia, riscă să se confrunte cu o creștere a pasagerilor clandestini în camioane sau trenuri de marfă care merg spre Nord.
Punct fierbinte actual – Calais, Franța
Așa numita „Junglă” din apropierea Portului Calais din Franța este unul dintre cele mai mediatizate puncte fierbinți ale crizei migranților. Tabăra există deja de mai mulți ani, de dinaintea conflictului din Siria. Numărul migranților din această tabără a explodat în ultimii doi ani și se estimează că, în prezent, trăiesc aici aproximativ 6.000 persoane. Prezența lor a provocat greve ale angajaților de la feribot, ale șoferilor de camion, demonstrații pro și anti-imigrare, confruntări cu poliția și repetate tentative de infiltrare de pasageri clandestini în camioanele care au ca destinație Marea Britanie. Problemele de la Calais îi costă deja pe shipper-ii belgieni 200.000 USD, pe cei olandezi 545.000 USD și pe cei britanici 1,2 milioane USD pe zi. Camioanele care încearcă să traverseze Canalul Mânecii din Franța către Marea Britanie se confruntă cu întârzieri semnificative.
Punct fierbinte în dezvoltare – Dunkirk, Franța
Situația din Dunkirk, Franța, este monitorizată atent, organizațiile internaționale nonguvernamentale stabilind aici o tabără alternativă pentru migranții staționați în Calais. Noua facilitate are rezidențe semi-permanente și utilități pentru peste 1.000 refugiați și se află încă în construcție. Există temeri cum că Dunkirk va cunoaște incidente similare celor din Calais, inclusiv pasageri clandestini, ciocniri cu forțele de ordine și greve ale lucrătorilor. Până acum, atmosfera s-a menținut calmă. Până când vor fi disponibile informații sigure, expeditorii ar trebui să considere această regiune ca zonă de risc crescut în ceea ce privește pasagerii clandestini și să implementeze aceleași măsuri pentru securizarea transporturilor ca la Calais.
Punct fierbinte curent – Idomeni, Grecia
Orașul Idomeni, situat în Grecia, de cealaltă parte a frontierei față de orașul macedonean Gevelija, s-a afirmat, în luna februarie, ca un nou punct fierbinte pentru migranții care încearcă să ajungă în Vestul Europei. După ce autoritățile din Austria au introdus o limită zilnică și anuală în privința numărului de migranți admiși, în Macedonia au fost instituite măsuri similare. Ca rezultat, forțele de ordine macedonene întorc migranții din drum înapoi în Grecia, iar numărul refugiaților din Idomeni crește rapid, în martie ajungând la 13.000. Aceștia au avut mai multe ciocniri cu forțele de poliție macedonene și au fost raportate mai multe tentative de a se infiltra în trenurile de marfă care traversează granița către Nord. Confruntările dintre autorități și migranți de la sfârșitul lunii februarie au oprit circulația camioanelor pentru aproape o zi întreagă, autoritățile încercând să repare un gard dărâmat de refugiați. Într-un alt incident, migranții au blocat traficul de trenuri de marfă pentru mai multe ore.
Perspective
Uniunea Europeană a încheiat, recent, un acord cu Turcia care va facilita un schimb unu-la-unu de migranți între Europa și Turcia. Grecia va deporta în Turcia migranții ilegali care sunt numai „refugiați economici”, ceea ce înseamnă că nu li se pune viața în pericol în țara de origine. În schimb, migranților considerați a fi refugiați care fug din calea violenței li se va permite să se stabilească în Uniunea Europeană, venind din Turcia. Principalul scop al acestei înțelegeri este să îi împiedice pe migranți să apeleze la traficanții de ființe umane și să riște o călătorie periculoasă pe Marea Egee; un alt scop este să reducă fluxul de migranți care vin în Grecia. Implementarea acestui acord s-a dovedit a fi dificilă până în prezent, iar Grecia încă se luptă cu fluxul de migranți.
Pentru a preveni astfel de crize pe termen lung, Comisia Europeană evaluează o propunere de a înființa o nouă agenție, Paza Europeană de Coastă și a Frontierelor, însărcinată cu securizarea granițelor externe ale Uniunii. Unul dintre eșecurile cheie identificate de către Comisie în timpul crizei curente a fost tocmai inabilitatea de a securiza corespunzător granițele externe ale UE. Agenția curentă europeană Frontex este supusă unor limitări legate de resurse și de jurisdicție. Cea propusă va dispune de resurse substanțiale și va avea autoritatea de a investiga grupuri internaționale criminale și teroriste.
Controale reintroduse în Europa
Austria – Controale la frontiere, puncte de control pe autostradă, închiderea granițelor
Belgia – Controale la frontiere, închiderea granițelor
Danemarca – Controale la frontiere
Franța – Controale la frontiere, puncte de control pe autostradă, închiderea granițelor
Germania – Controale la frontiere, puncte de control pe autostradă
Grecia – Controale la frontiere
Italia – Controale la frontiere
Olanda – Controale la frontiere
Marea Britanie – Controale la frontiere
Câteva cifre îngrijorătoare
– 19, 6 miliarde USD – costul anual estimat pe care îl va suporta economia europeană regională dacă zona Schengen va intra în colaps
– 1,95 milioane USD – costurile zilnice antrenate de măsurile securitate, pentru shipperii belgieni, olandezi și britanici
– 1,8 milioane – numărul estimat al trecerilor frauduloase de frontieră în Europa în 2015
– 3.300 – numărul total al penalităților civile impuse de Marea Britanie pentru arestările de pasageri clandestini în 2015
(Articol realizat pe baza studiului BSI Supply Chain Solutions și preluat din numărul din martie al Vigilant, buletinul informativ TAPA EMEA).
Traducerea și adaptarea:
Raluca MIHĂILESCU
raluca.mihailescu@ziuacargo.ro
