Noaptea de 15 spre 16 mai 2021. Într-o parcare situată pe A28, Somme, Franța, la aproximativ 140 de kilometri de Calais, șoferul român Mihai Spătaru este asasinat, sub privirile soției sale, Liliana. La un an după, o delegație a Parlamentului European, alături de inițiatorul petiției „Opriți asasinatele în parcări!”, se află în același loc, pentru a discuta cu privire la acțiunile întreprinse pe această temă.
Pentru prima dată, toate fracțiunile politice din Parlamentul European sunt de acord. Petiția a creat unanimitate, într-un for politic în care rezoluțiile se negociază intens, de cele mai multe ori.
Reprezentanții Jandarmeriei franceze par dornici să arate că vor să își facă treaba. La puțin timp după asasinat, doi cetățeni irakieni au fost arestați pentru omor și se află în închisoare. Procesul nu a fost finalizat.
Au fost depuse flori și s-au aprins lumânări lângă crucea pe care este trecut numele lui Mihai, aflată chiar în parcarea unde și-a dat ultima suflare. Un monument funerar simplu, din lemn, care scoate în evidență o realitate complicată, în care, în fiecare zi, un șofer profesionist poate fi victima unui atac.
Și totul într-o Europă unde se afirmă că omul și siguranța sa sunt așezate în prim plan…
Primi pași…
Se dorește schimbarea și, pentru prima dată, se fac pași în această direcție. Petiția prezentată de Adriana Mureșan, fondatorul grupului „Voluntari în Europa”, a fost bine primită, în iunie 2021, în Comisia PETI, iar plenul Parlamentului European a votat, pe 25 noiembrie 2021, aproape în unanimitate, în favoarea unei rezoluții menite să crească siguranța șoferilor în parcări. Patrule de poliție suplimentare, resurse acordate Europol pe această direcție, fonduri pentru creșterea numărului de locuri de parcare sigure și uniformizarea standardelor de siguranță sunt doar câteva dintre măsurile prevăzute în document.
O vizită oficială în Franța a fost promisă încă de la prima audiere din Comisia PETI.
O promisiune ținută
La sfârșitul lunii mai 2022, președintele Comisiei PETI, Dolors Montserrat, alături de o delegație de parlamentari, printre care Vlad Gheorghe (cel care a susținut propunerea de rezoluție în Comisia pentru Petiții a Parlamentului European) și Maria Grappini, s-au aflat în Franța, împreună cu reprezentanții Asociației Voluntari în Europa.
„Știu că lucrurile trebuie să urmeze un anumit curs, din punct de vedere legislativ, și apreciez interesul acordat acestei teme de legislativul european, dar mi-aș dori ca măsurile să se ia mai repede, măcar din punctul de vedere al unor lucruri esențiale, precum iluminatul, sau posibilitatea de a putea transmite ușor o reclamație”, ne-a declarat Adriana Mureșan. „Lucrurile sunt mult prea grave. Câți dintre cei aleși să ne reprezinte interesele ar mai intra în clădirea Parlamentului, dacă, în fiecare zi, cineva i-ar putea ataca pe culoare? Situația impune o altă abordare.”
Fără parcări sigure
„Verificăm parcările pentru TIR-uri din Franța – suntem într-o misiune a Parlamentului European, pe care am cerut-o după ce un șofer român a fost ucis”, arăta, pe Facebook, europarlamentarul român Vlad Gheorghe, în timpul vizitei în Franța. „Doar 10% dintre parcările europene pentru camioane sunt certificate ca 100% sigure. De câte tragedii mai este nevoie ca autoritățile naționale să înțeleagă că șoferii care ne transportă hrana, medicamentele, toate produsele de care avem nevoie TREBUIE să fie protejați?”
Contradicții….
… Moartea lui Mihai Spătaru nu a rămas fără ecou. La un an distanță, locul unde a fost ucis este plin de autorități, care vor să schimbe lucrurile. Iar cei care promit să o facă cred în ceea ce spun… Dar, tot la un an distanță, în parcare au rămas aceleași surse insuficiente de lumină. Unele nici măcar nu funcționează…
„Dacă ar fi fost lumină, iar Mihai ar fi văzut că lângă mașină se află persoane înarmate, nu ar mai fi coborât să meargă la toaletă. Nimeni nu își pune în pericol viața, pentru carburant sau pentru marfă. În fond, este asigurată. Dar întunericul a făcut imposibilă identificarea pericolului”, își aduce aminte Adriana, rememorând mărturia Lilianei. Din păcate, nu sunt nici astăzi sursele necesare de lumină… și nici măcar intenția de a le monta, în viitorul apropiat, nu a fost prezentată, măcar la nivel declarativ, de autoritățile franceze. Între timp, Jandarmeria recunoaște că nu dispune de personalul necesar pentru a asigura patrule de noapte și a crea un mediu sigur. Reclamațiile durează la fel de mult. Două ore după ce ajungi la sediul Jandarmeriei, conform declarațiilor oficiale. Alții sunt de altă părere. „Din punctul meu de vedere, înregistrarea unei plângeri se poate întinde pe 4 ore, dacă poți vorbi limba franceză, pentru ca să ajungă la 6 ore, dacă este necesar un interpret”, susține Adriana Mureșan, care, în calitate de șofer profesionist, s-a aflat de multe ori pe teritoriul francez.
Se pune întrebarea legitimă.
Cine poate pierde ore pentru că i s-a furat carburantul (de exemplu), atunci când este implicat într-o livrare „just in time”?
Ce firmă își poate permite un astfel de act de căutare a dreptății, dacă pune în balanță costurile pe care le-ar implica penalitățile generate de nelivrarea la timp sau pierderea următoarei curse?
În general, riscurile sunt direct influențate de locul în care te afli, în Franța. În funcție de unde vii, devii interesant, pentru că ai rezervorul plin, sau este vizată marfa. În cele mai grave cazuri, este vizată direct cabina, telefoanele, laptopul (eventual), cardurile de firmă și personale. Sunt situațiile care îi sperie cel mai mult pe șoferii profesioniști, care nu mai pot face nimic atunci când, de exemplu, le este introdus gaz în cabină.
Familiile lor trăiesc aceeași dramă, de fiecare dată când sună dimineața să afle dacă sunt în regulă. Iar totul capătă alte valențe, atunci când lucrurile sunt privite în întregul lor context.
Cine e vinovat?
Și, în tot acest context dificil, sunt momente în care autoritățile franceze au lăsat să se înțeleagă faptul că șoferii sunt vinovați, în parte, pentru că nu opresc în parcări securizate. Punctul de vedere al fondatorului Grupului Voluntari în Europa este, însă, cu totul altul.
„Atunci când vorbim de parcări securizate, trebuie să luăm în calcul mai multe aspecte. În primul rând, nu sunt suficiente. Apoi, presupun costuri relativ mari, de peste 20 de euro, pentru 9-12 ore, iar accesarea lor presupune luarea în calcul a unor timpi suplimentari, pentru că, în multe cazuri, nu sunt amplasate lângă autostradă. Sunt tipuri de mărfuri și clienți care nu vor să ia în calcul nici costuri suplimentare pentru parcare, și nici timpi în plus la livrare, ceea ce face imposibilă abordarea acestor spații. În plus, sunt situații în care camioanele sunt goale, sau cursa este contractată de pe bursă, pentru retur, context în care nu își va asuma nimeni un cost suplimentar cu parcarea. Marjele de profit în transporturi sunt mici, iar lupta se dă, astăzi, pentru asigurarea unui timp cât mai competitiv de livrare, pentru că tarifele nu mai au unde să coboare. Trebuie să ținem cont de toate elementele care caracterizează, astăzi, afacerea de transport și, implicit, munca șoferului.”
Iluminarea parcărilor ar aduce un beneficiu major…
Altfel spus, în condițiile în care investiția într-o parcare securizată de aproximativ 300 de locuri poate varia între 4 și 10 milioane, în funcție de gradul de securitate, iluminarea corectă a spațiilor de parcare existente pare un prim pas mai corect și mai ieftin, care ar așeza într-o zonă mai sigură cetățenii europeni implicați în activitatea de transport. Pentru că, până la urmă, autoritățile trebuie să garanteze securitatea pe întreg teritoriul, chiar și acolo unde este dificil să o faci. Măcar în Uniunea Europeană!
… dublată de un sistem de raportare online a incidentelor
Bineînțeles, totul trebuie dublat de un sistem simplu de raportare online a incidentelor, care să permită evaluarea dimensiunilor reale ale problemei. „Plângerile ar trebui să poată fi făcute inclusiv de cei care observă că un coleg este furat. Cel care vrea să trimită doar o informare ar trebui să o poată face, iar camera de la telefon trebuie să devină o armă de care infractorii să fugă. Avem, deja, pus la punct, la nivelul Asociației Voluntari în Europa, un astfel de sistem, bazat inclusiv pe geolocalizarea șoferilor înregistrați, pe care îl putem pune gratuit la dispoziția autorităților interesate. Liliana nu a putut nici măcar să vorbească, într-o primă instanță, atunci când a sunat la 112, pentru că nu cunoștea limba franceză. Astfel de lucruri nu trebuie să se mai întâmple!”, a subliniat Adriana Mureșan.
Un lucru este clar. La nivelul Parlamentului European există dorința de a se rezolva această problemă. Dar parcursul legislativ este lent. Se dorește crearea a 100.000 de locuri sigure de parcare la nivel european, iar raportul după vizita din Franța ar trebui să fie gata la începutul lunii septembrie.
Camioane tunate pentru furt
Între timp, hoții nu stau. Pun sisteme la punct care să le ușureze activitatea, înființează sau preiau firme de transport, pentru a-și facilita accesul lângă victime și știu că legea nu îi pedepsește sever pentru aceste infracțiuni. Trec dintr-o țară în alta și își pierd urma, pentru că, în prezent, nimeni nu îi urmărește transfrontalier. Tocmai de aceea, „Voluntari în Europa” a solicitat schimbarea încadrării pentru aceste infracțiuni.
„Pentru furtul de carburant, sunt folosite camioane adaptate care dispun de pompe electrice, ce pot extrage în 2 minute 1.000 de litri din rezervor, și spații de depozitare în podeaua semiremorcii, cu o capacitate de 6-10.000 de litri. Din păcate, în zona aceasta neagră se află și mulți români. Recent, am fost personal victima unui astfel de furt. Lângă mine, a parcat un camion cu numere de Suceava. Era miezul nopții. Stăteam încă pe laptop și am salutat din cap membrii echipajului. Mi-au răspuns la salut iar unul a mimat că merge la toaletă. Au aruncat furtunul pe sub camion și în câteva minute mi-au golit rezervorul din dreapta camionului, aflat în întuneric. Chiar mi-au făcut cu mâna când au plecat, iar eu nu mi-am dat seama că fusesem furată decât ulterior. În Spania, ți se recomandă să nu parchezi lângă vehiculele românești cu număr de înmatriculare cu AG. Din păcate, suferă și firmele românești cinstite, din acest motiv”, a mai apreciat Adriana Mureșan, în opinia căreia autoritățile ar trebui să facă ordine în țară. „Dacă verifici activitatea unei firme de transport, îți dai seama dacă menținerea ei pe piață se justifică prin ceea ce face, sau se finanțează din alte surse.”
Și, pentru că vorbim, de la început, de un context complicat, nu se poate să nu abordăm și piața care cumpără ceea ce se fură, fără nicio problemă. De multe ori, tot români…
Cifre imense, încă neluate oficial în calcul
„Conform Europol, doar 1% dintre furturile din camioane sunt raportate. Prejudiciul generat numai de acest procent este de 8 miliarde de euro pe an. Este doar un indiciu cu privire la nivelul uriaș al acestui segment infracțional. Nu avem timp de amânări!”, a concluzionat fondatorul Voluntari în Europa.
Poate că introducerea de sisteme, reguli și legi care să protejeze șoferii și realizarea a 100.000 de locuri sigure de parcare, la nivel european, într-un orizont de câțiva ani, par niște măsuri tardive.
Dar este pentru prima dată când un for important european preia, în mod real, această problemă. Pentru prima dată, șoferii contează în ochii unor demnitari europeni, care s-au aflat acolo unde, în urmă cu un an, fusese asasinat Mihai Spătaru, să vadă dacă s-a făcut ceva. Poate că este un semn bun… pe care îl așteptăm de mult timp.
Așteptăm raportul!
Meda IORDAN
meda.iordan@ziuacargo.ro
