Ministerul de Finanțe a lansat în dezbatere publică un amplu proiect de ordonanță prin care modifică substanțial Codul fiscal, cele mai multe noutăți urmând a intra în vigoare din 2023 (restul din august 2022). Cum vor fi afectate companiile din zona de transport și logistică?
Proiectul de ordonanță publicat de Ministerul Finanțelor, așa cum arăta în prima variantă propusă spre dezbatere, în 4 iulie, prevede zeci de modificări la Codul fiscal, cele mai multe aplicabile de la 1 ianuarie 2023, dar există și noutăți care ar urma să intre în vigoare de la 1 august sau chiar de la data publicării ordonanței în Monitorul Oficial. Noutățile cuprind modificări care vor genera un impact semnificativ asupra sectorului transporturilor, atât în zona de taxare a muncii, cât și în cea de taxare a afacerilor.
Propunere de creștere a impozitului pe dividende
O modificare de impact general, care în mod evident afectează și domeniul transporturilor, este cea privind creșterea impozitului pe dividende, din 2023, de la 5 la 8%. Astfel, o abordare utilă societăților care nu au distribuit dividende din profituri aferente anilor financiari precedenți ar fi aceea în care să distribuie dividende în cursul anului 2022 (chiar dacă ele vor fi plătite ulterior), cu scopul de a beneficia de rata de impozitare de 5% (de avute în vedere termenele de plată ale impozitului).
Regim fiscal nou pentru microîntreprinderi
Impact în domeniul transporturilor vor avea și noul regim fiscal și noile condiții pentru microîntreprinderi, atât din perspectiva societăților de transport (dacă vorbim de societăți care au cifră de afaceri între 500.000 și 1.000.000 de euro, care ar urma să schimbe regimul fiscal, de la microîntreprinderi la societăți plătitoare de impozit pe profit), cât și din perspectiva formelor de colaborare folosite de societățile de transport (practic, situația societăților de transport care colaborau cu anumite persoane fizice care dețineau microîntreprinderi).
În concret, conform proiectului de ordonanță, de la 1 ianuarie 2023, plafonul pentru încadrarea la regimul microîntreprinderilor va fi înjumătățit, de la 1.000.000 la 500.000 de euro, va fi obligatorie condiția ca microîntreprinderile să aibă cel puțin un salariat (deci singura cotă de impozit posibilă va fi 1%), iar veniturile obținute din consultanță și management ar urma să fie limitate la 20%.
Modificările de mai sus au ca scop, printre altele, evitarea disimulării unor activități dependente în servicii facturate de microîntreprinderi.
În plus, un acționar/asociat va fi condiționat să dețină titluri de participare la cel mult trei microîntreprinderi, în cazul acționarilor/asociaților care dețin mai mult de 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot.
Plafon neimpozabil pentru acordarea anumitor beneficii extra-salariale
Una dintre modificările de impact privind taxarea muncii, inclusiv în domeniul transporturilor, este cea privind introducerea unui plafon neimpozabil pentru acordarea anumitor beneficii extra-salariale. Astfel, conform proiectului de ordonanță, din 2023, anumite beneficii extra-salariale vor fi scutite de impozit și contribuții sociale doar în limita unui plafon care se aplică pentru toate aceste beneficii cumulate. Va fi vorba de un plafon lunar de 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, în care vor intra, printre altele: prestațiile primite în baza clauzei de mobilitate, contravaloarea hranei acordate salariaților prin catering sau în sistem propriu (nu și tichetele de masă), contribuțiile facultative la pensii, primele de asigurare voluntară de sănătate, banii de telemuncă, contravaloarea serviciilor turistice acordate de angajatori. Angajatorii vor putea alege ordinea în care veniturile respective se includ în plafonul lunar de cel mult 33% din salariul de bază.
Clauza de mobilitate
Cu privire la clauza de mobilitate, există abordări diverse, în practică, ceea ce poate conduce la un impact semnificativ al modificării legislative în discuție pentru anumite societăți de transport care acordă prestații în baza unei clauze de mobilitate – în această situație, dacă salariul de bază al angajaților este unul mic (deseori am întâlnit situația salariului minim pe economie), practic, facilitățile fiscale vor fi în sumă proporțională.
Ca principiu, clauza de mobilitate este clauza prin care salariatul al cărui loc de muncă nu implică în mod normal deplasări curente își dă acordul cu privire la eventualele modificări ce vor fi aduse locului său de muncă din inițiativa angajatorului.
Deși nu este expres prevăzut de lege, consensul în doctrină și jurisprudență este că salariatul se va deplasa în vederea îndeplinirii atribuțiilor de serviciu numai în locurile expres menționate în cuprinsul clauzei de mobilitate.
Conceptul de lucrător mobil este un concept separat și, în opinia noastră, a echipei de consultanți Darian Tax, acesta privește persoanele care efectuează activități mobile de transport rutier (șoferii).
Considerăm că nu este o alegere cu privire la încadrarea locului muncii șoferilor ca fiind fix sau mobil și, totodată, cu privire la posibilitatea includerii unei clauze de mobilitate, clauza de mobilitate fiind potențial aplicabilă mai degrabă celorlalte categorii de salariați ai societăților de transport.
Regimul fiscal aplicabil PFA-urilor începând cu anul 2023
Separat, în cazul în care societăți de transport colaborează cu PFA-uri, sunt aspecte semnificative de avut în vedere, cu privire la regimul fiscal aplicabil PFA-urilor, începând cu anul 2023. Vorbim, pe de o parte, de plata contribuției la sănătate de la un plafon de venituri de două ori mai mic decât acum și diferențiat pe trei praguri de venit, de obligații mai mari de plată la pensiile de stat, precum și de scăderea de patru ori a pragului de venituri până la care se pot aplica normele de venit.
Contractele cu normă parțială și deducerile personale
Începând cu veniturile lunii august 2022, pentru contractele de muncă cu normă parțială ar urma să se plătească, din nou, contribuții sociale (pensie și sănătate) la nivelul salariului minim aferent unei norme întregi, și nu în funcție de venitul efectiv realizat de salariatul cu timp parțial.
Revizuirea majoră a sistemului de deduceri personale. Deducerea va avea, spre deosebire de forma actuală, două componente – deducerea personală de bază, de care se va beneficia în funcție de anumite praguri de venit și număr de persoane în întreținere, și o deducere suplimentară, acordată punctual anumitor salariați menționați expres.
Mod nou de calcul pentru taxele pe proprietate
Cu impact semnificativ va fi și noul mod de calcul pentru taxele pe proprietate, bazat pe valorile din grilele notariale (în timp ce, la acest moment, modul de calcul se bazează pe elemente precum materialele de construcție, poziția în localitate și rangul localității). De asemenea, se are în vedere eliminarea din Codul fiscal a noțiunii de clădire cu destinație mixtă, impozitul pentru clădirile cu destinație dublă (rezidențială și nerezidențială) urmând a se stabili în funcție de destinația majoritară.
Atenție la semnalul transmis…
Urmare a publicării proiectului de ordonanță, mediul de afaceri a venit, deja, cu puncte de vedere menite să evite introducerea anumitor modificări, astfel încât există șanse ridicate ca parte dintre propuneri să suporte amendamente. Totuși, o abordarea prudentă la nivelul companiilor este aceea în care să aibă în vedere aspectele esențiale și intenția legiuitorului în ceea ce privește aspecte precum creșterea impozitului pe dividende, evitarea disimulării unor activități dependente în servicii facturate de microîntreprinderi/PFA-uri, evitarea „artificiilor” privind taxarea diminuată a veniturilor de natură salarială.
Oana RADA
partener, Darian DRS Tax
oana.rada@darian.ro
