Mi s-a întâmplat în mod repetat să văd 4 de NU, din 5, pe checklist-ul investitorului care lua în calcul România pentru o investiție importantă în producție. Este declarația lui Laurențiu Duică, managing partner Winstone Real Estate Services, unul dintre consultanții cu multă experiență în piața spațiilor industriale. Aceasta în condițiile în care țările vecine răspundeau afirmativ la toate solicitările primite.
„Trebuie să ne uităm la țările cu care ne aflăm în concurență pentru proiecte noi, la Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Bulgaria. Sunt statele care rămân pe lista scurtă, atunci când se are în vedere investiția într-o facilitate de producție în zona Balcanilor”, a atras atenția Laurențiu Duică, subliniind că diferențele majore de abordare dintre noi și ceilalți ne așază la coada listei.
Ungaria, de exemplu…
„Am fost implicat, în virtutea poziției pe care o dețineam, într-o achiziție în Ungaria. Suportul oferit de statul vecin companiei de origine poloneză s-a ridicat la câteva milioane de euro, aproximativ 20% reprezentând rambursare a investiției, la care se adăuga un suport suplimentar oferit în funcție de numărul de angajați (erau precizate praguri de 300, 500 și 1.000 de persoane).” Specialistul în zona de investiții subliniază că, în acest context, balanța este net favorabilă Ungariei, în zona de recuperare a investiției. „Nu cred că, în cazul României, a fost acordat un astfel de tip de suport… poate doar pentru un număr extrem de redus de inițiative, pe care le poți număra pe degetele de la o mână. În toți acești ani, în care noi concuram, am condus departamente foarte importante de industrial și logistic, am fost implicat în multe tendere cu țările respective, și am pierdut de foarte multe ori, chiar din acest motiv”, a apreciat el.
Nu construim mai ieftin și avem mari întârzieri în livrare
Lucrurile trebuie tratate pragmatic, în opinia sa, pornind de la costuri și oportunități. Costul de construcție este, în România, similar cu cel înregistrat în statele vecine, mai ales din cauza restricțiilor care țin de protecția seismică (mult mai reduse în celelalte state). În plus, se înregistrează întârzieri majore la aprobările ISU, recepțiile realizându-se și cu amânări de 4-5 luni. „De menționat că, în România, cerințele sunt mult mai stricte, pe acest segment, decât în Polonia. M-aș bucura dacă verificări la fel de stricte ar fi făcute și în cazul clădirilor vechi.”
Până acum, tragem două concluzii: nu construim mai ieftin și avem mari întârzieri în livrare.
Să mergem mai departe…
Nu avem zone delimitate pentru parcurile industriale
„Un mare dezavantaj pentru România îl reprezintă faptul că, pur și simplu, nu se dorește o delimitare, în planurile urbanistice generale, a zonelor destinate mixului rezidențial retail, industriei ușoare și producțiilor grele. Sunt foarte puține orașele care au PUG-uri actualizate.” În opinia reprezentantului Winstone Real Estate Services, este importantă susținerea parcurilor industriale, inclusiv prin scutirea de taxe și impozite. „Acei câțiva primari care au încurajat această direcție de dezvoltare văd acum rezultatele. În Oradea, de exemplu, sunt deja 3 parcuri industriale, iar nevoia de forță de muncă absoarbe tot. Este adevărat că sunt aproape de graniță, dar cu atât mai mult atunci când ești într-o poziție nefavorabilă, parcurile industriale ar trebui să fie foarte bine delimitate și structurate, infrastructura deja făcută și puse la punct scutiri de taxe și impozite locale pentru cei care investesc.”
Nici legislația…
… nu este foarte bine pusă la punct, astfel încât să faciliteze intrarea unor noi dezvoltatori pe piață și o competiție mai puternică, în consecință.
Iar chiriile pentru spații industriale reprezintă un criteriu luat în calcul pentru a investi în România.
„Cred că plecarea Prologis de pe piață reprezintă un mare semn de întrebare. Spre norocul nostru, au intrat dezvoltatori cu apetit de dezvoltare, care au investit foarte multe milioane de euro. Pe de altă parte, dezvoltatorii români au înțeles esența businessului în spații industriale, pentru producție sau logistică. Au înțeles stabilitatea investiției, care atrage, chiar dacă randamentele nu sunt la fel de mari ca în retail sau office. Iar, în acest context, prețul rămâne competitiv. Rămân, însă, foarte mulți dezvoltatori foarte activi în Europa care nu au intrat în România.”
Avem nevoie de o instituție care să funcționeze în relație cu investitorii
Laurențiu Duică a menționat că se poartă și la ora actuală discuții cu producători cu nume sonore, care iau în calcul achiziția a peste 100 de hectare. „Existența unei instituții funcționale și active, care să vină în sprijinul investițiilor majore, similară celor din Ungaria sau Polonia, ar fi esențială. Ar trebui angajați profesioniști, care să fie sprijiniți, pentru că, în momentul în care vine un investitor de talia BMW sau Mercedes-Benz, trebuie ca statul să asigure interfața, prin intermediul unor oameni care știu exact ce să spună.”
„Așa cum este împărțită acum, economia românească nu funcționează. Avem o cerere masivă de forță de muncă pe anumite orașe (pe care o suplinim cu persoane din afara UE), iar, în alte zone, este șomaj.”
„Sunt companii care produc în avans și customizat și nu așază în prim plan infrastructura rutieră. Sunt dispuse să investească, dar își doresc o locație cu un preț foarte mic (lucru care se întâmplă în statele vecine). La noi, vorbim de sume colosale. Sunt momente în care cel mai apropiat loc de unde te poți conecta la electricitate și gaz este la 2 km, ceea ce implică cheltuieli imense.”
„Potențialul României nu este doar de producții de 20-30.000 mp, cu 500-1.000 de angajați. Nu e posibil să avem atâta minereu și atâta tradiție în industrie grea, în zonele Galați, Slatina, Roman, și să nu ne folosim de nimic. Să ajungi să aștepți 6-7 luni după tablă ondulată importată pentru depozit…”
Criterii pentru investitori
Pe checklist-ul unui mare investitor, stă, în primul rând, potrivit lui Laurențiu Duică, o discuție detaliată cu autoritățile locale, cu privire la planurile pe care le au, din punct de vedere fiscal, pe viitor.
În al doilea rând, își doresc locații pe care să le poată achiziționa: 100-150 ha de teren (nu prea există disponibilitate în România).
Foarte mulți se gândesc la conexiunea cu forța de muncă. Te ajută autoritățile cu o linie de transport în comun?
Utilitățile, conexiunea cu rețelele de electricitate și gaz sunt, de asemenea, foarte importante.
Și, nu în ultimul rând, ajutorul de stat.
Forța de muncă specializată, atuul nostru
Dar România are și un atu. Forța de muncă de calitate. „Peste 90% dintre marile investiții făcute în România au fost realizate pe baza muncii consultanților, a promovării făcute împreună cu agenții de recrutare, pe parte fiscală și cu dezvoltatorii. Iar cei mai mulți dintre cei mari, care au venit în România, au făcut-o pentru specialiști. Suntem atractivi, din acest punct de vedere”, a precizat Laurențiu Duică… și, până la urmă, dacă au deja producții în toate statele vecine, trebuie să vină, în final, și la noi marii investitori.
România rămâne repetentă, în zona de infrastructură rutieră, dar dacă nu avem drumuri, putem, însă, oferi altceva important investitorilor. Putem să fim deschiși, iar lucrurile să fie ușor de făcut, fără o birocrație stufoasă. Putem oferi facilități, dacă se vor reflecta într-un șomaj redus și în taxe suplimentare la buget… putem lua exemplul Ungariei sau al Poloniei. O listă foarte clară și accesibilă privind grilele de ajutor de stat și timpul de acordare a lui, pe care consultanții să le prezinte companiilor interesate de România, ar putea fi un prim pas.
„Dintr-o listă de 5 criterii pe care BMW le-a cerut, când a venit în Arad, noi am bifat 4 de NU. Ungaria a bifat DA la toate cele 5 criterii, de exemplu.”…își amintește specialistul în piața spațiilor industriale.
… Poate, data viitoare, vom găsit calea către DA.
Meda IORDAN
meda.iordan@ziuacargo.ro
