Sorin Oprescu a lansat in dezbatere publica trei variante ale autostrazii suspendate pe care a promis-o bucurestenilor in 2008. Artera va inchide inelul median de circulatie pe zona de nord a orasului, va avea o lungime de 16,5 km si va face legatura cu autostrazile A1, A3, cu DN1 si DN7.
Cea mai spectaculoasa – si mai scumpa, de 1,4 miliarde de euro – dintre variante cuprinde un tunel de 2 km pe sub parcul Herastrau, iar cea mai simpla, cu tot traseul la sol, cu ocolirea parcului, costa 500 de milioane de euro. „Cine vorbea cu neincredere despre autostrada suspendata, acum are la dispozitie un proiect cu trei variante concrete, pe care il lansam in dezbatere publica. Il voi incepe in primul mandat si il voi termina, cu sprijinul bucurestenilor, in al doilea“, a declarat Sorin Oprescu la lansarea proiectului. La randul sau, Sorin Gabrea, presedintele Comisiei de Urbanism, a declarat ca este nevoie de consultare publica, fiind vorba despre o investitie complexa. „Acest sistem va prelua aproximativ 60.000 de vehicule pe zi, dintre care 8.000 de pe inelul principal, reprezentand circa 15% din traficul care tranziteaza zona centrala“, a spus arhitectul. Inchiderea inelului median pe partea de nord presupune construirea de pasaje supra si subterane, cai de rulare la sol cu 3 benzi pe sens, buclari, noduri rutiere si tuneluri. Dezbaterea publica se refera, de fapt, la Planul Urbanistic Zonal (PUZ) si a studiului de prefezabilitate privind inchiderea inelului median pe arcul nordic, intre sos. Colentina si sos. Virtutii, unde va fi construita autostrada suspendata. La elaborarea acestor documentatii au lucrat cinci firme: SC Ecoterra SRL, SC Proiect Bucuresti, SC Metroul SA, SC Western Outdoor SRL si Alpha Studio, carora Primaria Capitalei le-a platit 15.797.000 de lei (aproape 3,8 milioane de euro). Vor fi sapte tronsoane care urmeaza sa inchida inelul median in zona de nord a Bucurestiului.
De la 12 km la 55 km
Initial, primarul general anuntase ca viitoarea autostrada suspendata va avea 12 km, va fi construita pe tronsoane, iar „realizarea primelor doua tronsoane va incepe de unde isi varsa masinile autostrada Ploiesti-Bucuresti, si de acolo trece peste DN1 si se duce pana undeva in spatele Casei Presei, pana la Poligrafiei, unde se uneste cu Jiului. De aici urmeaza al doilea modul, care trece peste Chitila Triaj si peste Giulesti. Autostrada suspendata se va opri la Lacul Morii, unde va face legatura cu autostrada A1“. In vara lui 2010, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat scumpirea investitiei cu aproximativ 4 milioane de euro, de la 15.750.000 de lei la 33.347.320 de lei, bani necesari comandarii unor PUZ-uri si studii de fezabilitate.
Insa vizita din China, de la inceputul acestui an, i-a schimbat planurile lui Sorin Oprescu. in primul rand, autostrada suspendata s-ar putea numi „drum expres“, deoarece „legea nu da voie sa construiesti o autostrada in interiorul orasului“. Consortiul chinez Shanghai Construction Group s-a aratat interesat sa investeasca in tot inelul median al Capitalei, a anuntat primarul general. Oprescu estima atunci costurile investitiei la 700-800 de milioane de euro, banii urmand a fi recuperati din exploatarea autostrazii suspendate, calculati pe un anumit numar de ani. intregul inel median va avea o lungime de 55 km si va fi situat la o distanta de circa 8-10 km fata de centrul Bucurestiului, iar „drumul expres va fi si suspendat, si pe pamant, pastrandu-si acelasi traseu“, mai spunea Sorin Oprescu in martie. Pentru finalizarea lucrarilor la inelul median mai trebuie realizate strapungerile Nicolae Grigorescu-Oltenitei, Alexandriei – Strada Brasov si supralargiri pe strada Turnu Magurele-Luica si Fabrica de Glucoza. Portiunea pentru zona de nord a Capitalei – adica autostrada suspendata – va avea traseul pe sos. Colentina, Str. Gherghitei, Strapungerea A3, sos. Pipera, B-dul Aerogarii, DN1 – Chitila sau Calea Grivitei, B-dul Constructorilor sau Chiajna, cu punct final in sos. Virtutii. Daca va trece prin Chiajna, soseaua va trebui construita suspendat. insa, practic, traseul va ramane in mare parte acelasi, indiferent de cele 3 variante.
Traseu la nivelul solului, suprateran si pe sub Herastrau
Prima varianta prevede ca intregul inel median pentru zona de nord a Capitalei sa se realizeze la nivelul solului, cu ocolirea parcului Herastrau si construirea de pasaje supraterane in principalele intersectii. A doua varianta presupune construirea unei autostrazi suspendate si subtraversarea parcului Herastrau printr-un tunel de 2 km. Intrarea in subteran se va face in zona Aerogarii, iar iesirea, in spatele Casei Presei, aproape de strada Tipografilor. in zona Lacul Morii se ia in calcul fie supratraversarea caii ferate, fie construirea autostrazii pe langa lac. Amplasarea autostrazii suspendate se va face de-o parte si de alta a caii ferate, cu 3 benzi de circulatie pe sens. A treia varianta implica trecerea soselei pe sub parcul Herastrau si DN1, cu amplasarea ambelor sensuri ale inelului median la nord de calea ferata, iar la sud cu modernizarea arterelor existente. Solutia agreata de arhitecti este varianta de ocolire a parcului Herastrau prin zona de nord, la sol. „Inelul sa fie paralel cu calea ferata si sa se despice in doua, cu trei benzi catre nord si trei benzi catre sud“, sustine arh. Vlad Carnavali. Aceasta este, de altfel, si cea mai putin costisitoare, de numai 500 milioane euro. insa, indiferent de varianta aleasa, lucrarile de construire nu pot incepe decat dupa aprobarea, de catre Consiliul General, a PUZ-ului si a studiului de fezabilitate.
Magda SEVERIN
magda.severin@ziuacargo.ro
