Soluția pe care a dezvoltat-o Pall-Ex și-a rezervat un loc anume în piață, potrivit indiferent de etapa din ciclul economic, traversată de economie, dar care își arată valoarea mai ales în perioade în care volumele se reduc. Am mai scris despre Pall-Ex și am recunoscut, încă din primul moment, avantajele pe care sistemul bazat pe cooperare le va aduce. Dar Pall-Ex este astăzi altceva decât atunci când a început activitatea în România. Așa că m-am așezat la masă cu Danor Ionescu, CEO Pall-Ex Romania, să aflu mai multe despre ce stă în spatele unei afaceri care își păstrează un aer proaspăt, indiferent de vremuri.
ZIUA CARGO: Cum a fost anul trecut, pentru Pall-Ex?
Danor Ionescu: Anul trecut, am continuat să creștem, deși am întâmpinat provocări destul de mari, începutul conflictului din Ucraina, creșterea costurilor cu combustibilul și cu energia etc. La acestea s-au adăugat provocările interne, cum ar fi autorizarea vehiculelor de 3,5 t (care a scos din piață un număr de prestatori mai mici), dar și introducerea codurilor UIT, în legătură cu care, la început, regulile nu erau deloc clare. Am dezvoltat însă, împreună cu furnizorul nostru IT de pe acest segment, o interfață, care ne permite să schimbăm numărul mașinii pe parcursul traseului. Facem transport overnight, colectăm marfa, de exemplu, la ora 15:00, astăzi, într-o parte a țării, iar mâine dimineață, la orele 9:00-10:00, este în cealaltă parte a țării. Putem schimba 4 sau 5 mașini în acest transfer unde apar operațiuni de consolidare, cross-docking și distribuție capilară. Câteodată, pot să fie chiar și mai multe, în funcție de modul în care se organizează camioanele de linie. Este datoria clientului să se înregistreze și să obțină codul UIT, pe care îl avem în aplicație, la care are acces și el, și, consecutiv, noi putem intra să modificăm numărul mașinii, la transfer. Deci, indiferent de momentul în care un vehicul ar fi oprit pentru control, numărul lui de înmatriculare figurează în aplicația oficială.
Avem multe partide de marfă, câte 5-6.000 în fiecare noapte și din acestea aproximativ 20% au nevoie de cod UIT.
Membrii Pall-Ex din toate colțurile țării s-au confruntat cu probleme diferite, unele regionale, altele generale, naționale. Noi am reușit, chiar și așa, să avem o creștere de aproape 20%, anul trecut, față de anul precedent, pe fundalul câștigării de clienți noi, dar și cu sprijinul verticalelor de agricultură, construcții, FMCG food și non-food.
Nu în ultimul rând, anul trecut, în ciuda provocărilor menționate, am reușit să menținem nivelul de calitate cu care am obișnuit miile de clienți, de 98% livrări on-time.
Ce s-a întâmplat cu volumele?
Anul trecut, am terminat cu volume cu 19% mai mari decât în 2021. În contextul în care scade cererea de transport, în special pe full truck, scad prețurile etc., noi creștem în continuare și, în primele trei luni ale anului, eram cu 16% peste primele trei luni ale lui 2022. De obicei, clienții operau partide mari sau camioane întregi, iar acum comandă partide mici de marfă, de două sau de trei ori pe săptămână, în funcție de necesități. Manifestă reticență să construiască stocuri, să plaseze comenzi mari, pentru că nu au predictibilitate privind cererile din partea clienților lor. Vedem o migrare clară a volumelor, și asta ne ajută pe noi.
Ați atras membri noi?
Anul trecut, am atras cinci, ajungând, la un număr total de 49 de membri Pall-Ex. Creștem în continuare și, pentru anul acesta, avem ca obiectiv atragerea a încă patru sau cinci parteneri. De exemplu, în București avem patru membri, în Cluj trei, în Timișoara, Arad, Oradea, Ploiești și Brașov câte doi… În multe zone, aven câte doi, trei sau chiar patru membri parteneri.
Apartenența la rețeaua Pall-Ex îi protejează pe membri împotriva fluctuațiilor mari de volume?
Apartenența la rețea le asigură partenerilor anumite fluxuri stabile; pot veni volume de la toți partenerii, din toate colțurile țării, către un anumit operator dintr-o anumită zonă. Poate fi vorba despre două-trei camioane pe zi, pe care le livrează și, în același timp, și el trimite către rețea marfa pe care o ridică de la clienții lui și care este livrată în alte zone, a 2-a zi, de ceilalți parteneri. Membrii practică, între ei, tarife interne foarte atractive, pentru a putea furniza un serviciu pe care alții nu-l pot oferi la prețuri competitive. Această constanță în volume le-a oferit un anumit grad de confort, o siguranță că se pot dezvolta, că pot crește.
Ce se întâmplă cu digitalizarea, în cadrul Pall-Ex?
Lucrăm în continuare la dezvoltarea tehnologiei și, anul trecut, am implementat cu succes un nou sistem, Nexus, care generează vizibilitate și monitorizează toate schimburile din rețea. Tot anul trecut, am început implementarea unui modul „last mile”, Nexus Go, care monitorizează livrarea finală. Fiecare șofer a primit un telefon pe care are o aplicație în care declanșează secvența de livrare, administrează toate partidele de marfă încărcate, folosește navigația, iar noi și partenerii putem vedea unde se află mașina. Dacă clientul optează pentru acest lucru, îi este trimis și lui un link, pentru a putea urmări vehiculul cu partida proprie de marfă.
Următorul pas la care lucrăm este Nexus ETA, estimarea termenului de livrare în aplicație, instrument care va fi gata în viitorul apropiat.
ETA calculează timpul de livrare la un client, în funcție de informația de pe Google Maps și statisticile de trafic disponibile pentru intervalul de timp când parcurge zona respectivă, cu o marjă de eroare de ±30 de minute.
Cum gestionați zona de depozitare?
În momentul de față, avem, la nivel național, patru centre cross-dock. În Sibiu este depozitul central, iar în București, Bacău și Cluj se află centre regionale.
În plus, toți membrii au depozite proprii în care au operațiuni locale de cross-docking și realizează și activități de depozitare sau de valoare adăugată pentru clienții lor. Mai toți membrii pregătesc marfa pentru livrare (reîmpachetare, repaletizare) și avem mare grijă să fie ambalată și plasată bine pe palet, pentru a rămâne protejată pe parcursul manipulărilor succesive.
Depozitul de la Sibiu, de aproape 7.000 mp, dispune de un sistem inovativ drive-through.
Având însă în vedere creșterile anuale de două cifre, vom avea nevoie de un centru cross-docking nou, de aproximativ 14.000 mp.
Am pornit, în urmă cu un an, procesul de a identifica partenerul potrivit, cu care să-l putem construi. Am organizat, inițial, o licitație, apoi a intervenit conflictul armat din Ucraina, criza de oțel, de prefabricate din beton, au crescut prețurile și am așteptat să se calmeze puțin această piață și să se găsească noi surse. Avem semnale pozitive pentru această vară.
Veți implementa facilități de încărcare pentru vehicule electrice?
Atunci când a crescut foarte mult costul la gaz lichefiat, am trecut la o strategie care presupune o flotă mixtă, în care combinăm utilizarea stivuitoarelor electrice Li-Ion cu cele pe gaz. Pentru alimentarea stivuitoarelor electrice, avem nevoie de prize puternice și capacitate instalată mare. De asemenea, discutăm și despre instalarea unor panouri fotovoltaice pe acoperiș, pentru a acoperi o parte din necesar și din această sursă.
În ceea ce privește utilizarea unor vehicule de transport electrice, la început, va fi vorba despre vehicule mici, între 3,5 și 7,5 t masă maximă autorizată, și, în timp, vom studia și introducerea camioanelor de linie.
Cum vedeți perioada următoare?
Pentru Pall-Ex și membrii rețelei noastre, eu văd viitorul în culori optimiste. Văd, în continuare, pe parcursul acestui an, perspectiva unei creșteri.
Dar, la nivelul pieței, văd că vine mai puțină marfă la import, iar stocurile din depozite au scăzut, comenzile scad și ele, atât în România, cât și la nivel internațional.
O soluție ar putea-o reprezenta cooperarea tuturor celor implicați în lanțul de aprovizionare.
Există chiar concurenți care cooperează între ei, inclusiv logisticieni, și producători. Mari competitori care se bat, la nivel de raft, dar care cooperează în supply chain, împărțind capacitate. Fac economii și sunt mai eficienți astfel.
Meda IORDAN
meda.iordan@ziuacargo.ro
