Parlamentul a aprobat Legea 72/2022 pentru anularea unor obligații fiscale și pentru modificarea unor acte normative, care ar trebui să regleze problema diurnelor impozitate sub formă de venituri salariale. Legea urmează să fie promulgată de președintele Klaus Iohannis.
Concret, au fost modificate Legea 227/2015 privind Codul fiscal și Legea 16/2017 privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale, anulându-se, totodată, „diferențele de obligații fiscale principale și/sau obligații fiscale accesorii, stabilite de organul fiscal prin 2 decizii de impunere emise și comunicate contribuabilului, ca urmare a reîncadrării sumelor reprezentând indemnizații sau orice alte sume de aceeași natură, primite pe perioada delegării, detașării sau desfășurării activității pe teritoriul altei țări, de către angajați ai angajatorilor români care și-au desfășurat activitatea pe teritoriul altei țări, aferente perioadelor fiscale cuprinse între 1 iulie 2015 și data intrării în vigoare a prezentului proiect și neachitate”, se arată în expunerea de motive.
Este vorba despre indemnizația de delegare, cea de detașare, inclusiv cea specifică detașării transnaționale, prestațiile suplimentare primite de salariați în baza clauzei de mobilitate, precum și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare, primite de salariați potrivit legislației în materie, pe perioada desfășurării activității în altă localitate, în țară sau în străinătate, în interesul serviciului, pentru partea care depășește plafonul neimpozabil stabilit astfel:
- în țară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizație, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul autorităților și instituțiilor publice, în limita a 3 salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat
- în străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, în limita a 3 salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat.
Calculul plafonului limită de netaxare
Plafonul aferent valorii a 3 salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat se calculează prin raportarea celor 3 salarii la numărul de zile lucrătoare din luna respectivă, iar rezultatul se multiplică cu numărul de zile din perioada de delegare/detașare/desfășurare a activității în altă localitate, în țară sau în străinătate”.
În acest fel, se asigură un regim fiscal de netaxare unitar a tuturor formelor sub care angajatorii acordă diferite categorii de sume suplimentare pentru perioadele în care activitatea se desfășoară în altă localitate, atât în țară, cât și în străinătate.
Reglementarea unui regim fiscal unitar a lipsit
Problemele grave cu care s-au confruntat angajatorii români, atât în perioada anterioară anului 2015, cât și în prezent, și care au determinat intervenția legislativă prin amnistie fiscală, au avut drept cauză lipsa reglementării unui regim fiscal unitar, clar și predictibil, tocmai pentru aceste categorii de sume prevăzute în legislația muncii.
Necesitatea și oportunitatea includerii „prestațiilor suplimentare acordate de angajatori în baza clauzei de mobilitate”, pentru perioada în care salariații desfășoară activitate în altă localitate, în țara sau străinătate, rezidă în faptul că doar astfel dispare și „miza fiscală” mare legată de forma în care se acordă astfel de sume suplimentare. „Se reduce, astfel, și tentația obiectivă a angajatorilor de a identifica și utiliza soluții speculative care să le creeze avantaje fiscale. Totodată, se elimină posibilitatea ca, pe viitor, administrația fiscală să reîncadreze indemnizațiile de delegare/detașare netaxate, ca prestații suplimentare taxate. Acest lucru se întâmplă, deja, în cadrul verificărilor fiscale făcute, de exemplu, la transportatori”, au argumentat legiuitorii.
Mai mult, dacă prestațiile suplimentare nu se cuprind în același regim fiscal de netaxare, similar cu indemnizațiile de delegare/detașare, pentru viitor rămâne, în continuare, nerezolvată tocmai problema transportatorilor români, deoarece diurnele plătite șoferilor ar putea fi, cu ușurință, reîncadrate ca prestații suplimentare, pe motivele de fapt și de drept cunoscute și folosite deja de ANAF.
„Se uzează de argumentația potrivit căreia șoferii de pe trasee interurbane și internaționale, în principal, nu ar avea practic un loc de muncă fix, la autobază, la sediul societății angajatoare, iar, în aceste condiții, ei nu ar avea de unde să fie delegați sau detașați și, implicit, nu ar putea beneficia nici de indemnizațiile netaxate fiscal specifice delegării/detașării, iar aceste sume sunt reîncadrate fiscal în prestații suplimentare specifice clauzei de mobilitate”, mai argumentează autorii noii legi.
Inspecția Muncii va confirma natura veniturilor acordate
Noua lege mai prevede că „Inspecția Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, are obligația să confirme, în baza documentelor prezentate de către angajator, natura veniturilor acordate sub forma indemnizației de delegare, indemnizației de detașare, inclusiv a indemnizației specifice detașării transnaționale, prestației suplimentare acordate în baza clauzei de mobilitate”.
Concret, stabilirea acestui regim fiscal de netaxare impune ca și reîncadrarea acestor venituri de către organele fiscale să poată fi realizată doar în baza unei constatări prealabile făcute de către ITM. „Această prevedere este deosebit de importantă, pentru a se evita situațiile în care organele fiscale ar putea realiza reîncadrarea, în scopul taxării diurnelor, în baza unor acte administrative nedefinitive, iar ulterior, în urma anulării sau desființării acestora, să fie anulate, pe cale de consecință, și actele administrative de reîncadrare și taxare ale ANAF”.
Astfel, „inspecția fiscală cu această tematică, a reîncadrării fiscale a unor sume plătite de angajatori, trebuie să fie inițiată și realizată doar atunci când natura veniturilor este definitiv clarificată de organele care au și competența legală în acest domeniu, respectiv ITM”.
APTE 2002 estimează pierderi de 360 mil. euro
APTE 2002 consideră că noua lege „readuce în matca legală acțiunile abuzive derulate pe parcursul anului 2021 și în prima parte a anului 2022 de către ANAF, care, printr-o interpretare ad-hoc, s-a transformat în legiuitor și a impus taxe noi sectorului transportului rutier, contrar voinței legiuitorului și cu grave consecințe pentru industria transporturilor din România și pentru economia națională”.
Reprezentanții APTE 2002 „estimează la nivelul de peste 360 de milioane de euro pierderile provizorii ale sectorului de transport ale acestor acțiuni, pe baza dinamicii exporturilor de după reinterpretarea legislativă făcută de ANAF, în condițiile în care, în anul 2021, sectorul de transport al economiei românești a generat încasări valutare de peste 7,4 miliarde de euro, iar soldul pozitiv din balanța de plăți a sectorului a fost de 4,2 miliarde de euro”.
FORT: Parlamentul a tras frâna de mână transporturilor
Federația Operatorilor Români de Transport (FORT) a acuzat că, prin noua lege, „Parlamentul a tras frâna de mână transporturilor românești” și „a desăvârșit distrugerea capitalului autohton”. „În timp ce Bulgaria a crescut valoarea diurnelor acordate angajaților din transporturi, pentru a rămâne competitivi la nivel european, legiuitorii au limitat valoarea diurnei acordate la maximum 3 salarii lunare de bază, cumulate, sabotând și călcând în picioare bruma de capital autohton, în condițiile unei impozitări excesive a muncii. În loc să scadă presiunea impozitelor pe piața muncii, eliminând discrepanțele în raport cu indemnizațiile din sectorul public, parlamentarii celor două comisii au trimis transporturile românești la coșul istoriei. În noul context legal, încadrarea în plafoanele stabilite, în mod inconștient și lipsit de transparență, de către cele două comisii, este imposibil de realizat pe fondul exploziei prețurilor la carburanți, energie, piese auto și a tarifelor RCA”.
Magda SEVERIN
magda.severin@ziuacargo.ro
