Vacanţa de 1 mai bate la uşă, imediat apoi Paştele, urmate rapid de sezonul estival. Acestea vor atrage mari valori de trafic, în special pe drumurile de conexiune cu Capitala. La care se vor adăuga ceva restricţii de circulaţie pe porţiunile de infrastructură aflate în lucru. În acest context, Poliţia rutieră caută variante alternative pentru evitarea ambuteiajelor şi recomandă şoferilor aflaţi pe drumurile „nervilor“ să manifeste răbdare şi înţelegere.
În perioada următoare, principalii candidaţi la titlul de „drumul nervilor“ sunt: DN1, DN2, A2, DN6 şi DN5.
Pe drum
„În vacanţa de 1 mai vor creşte valorile de trafic. Gradul de implicare a Poliţiei rutiere va fi cel puţin la nivelul a ceea ce a fost de Crăciun şi Revelion. Sunt 7 zile în care toată lumea pleacă spre mare, iar pe DN1 vom vedea eterna poveste. Va fi aglomeraţie şi pe DN6, spre Alexandria, unde în ultimii doi ani am înregistrat valori de trafic aproape ca pe DN1. În ţară situaţia nu este atât de complicată. Conexiunea cu Bucureştiul este problema: toţi pleacă sau vin în acelaşi timp pe DN1, DN2, A2, DN6, DN5 (Giurgiu)…“, a spus comisarul şef Lucian Diniţă, directorul Direcţiei Rutiere în cadrul IGPR. În sezonul estival, cele mai mari valori de trafic se vor înregistra în week-end. Acestea ar putea să crească şi în timpul săptămânii dacă Ministerul turismului va oferi pachete avantajoase pentru români. „Acum, spre litoral, avem autostradă. Se merge pe 4 benzi până la Constanţa. Vor apărea însă probleme la începutul sezonului estival, când tronsonul de drum Bucureşti-Fundulea intră în reabilitare. Şi pe DN1 vor fi lucrări în aceeaşi perioadă. Dar vom găsi variantele cele mai bune astfel încât să nu se creeze ambuteiaje. Dacă, de exemplu, tronsonul Bucureşti-Fundulea se închide, valoarea mare de trafic să rămână pe două benzi (vineri seară pe plecare şi duminică seară pe revenire) iar ceilalţi să fie redirecţionaţi de pe autostradă pe DN3 – Fundulea-Brăneşti şi să intre în Pantelimon, ca să nu creăm coloane imense. Vom experimenta mai multe variante, în urma analizelor de trafic. Important este să înţeleagă oamenii că pentru ei facem aceste lucruri“, a precizat şeful Poliţiei rutiere.
Pe moped
În mai puţin de două luni de la introducerea obligativităţii permisului pentru acest tip de vehicul, Poliţia rutieră a întocmit peste 650 de dosare penale pentru circulaţie cu moped fără permis. „Încă din 2006, Poliţia Rutieră a atras atenţia că, începând din 2013, se introduc permisele pentru mopede. Lumea se pare că nu a înţeles exact despre ce este vorba. Noi ne referim la un segment de participanţi la trafic care nu au nici un fel de permis de conducere. Dacă ai orice altă categorie de permis de conducere, poţi să conduci moped fără nici o problemă“, a arătat Lucian Diniţă.
Au apărut însă o mulţime de comentarii şi acuzaţii, unele chiar la adresa Poliţiei rutiere, privind lipsa unei platforme de examinare în vederea obţinerii permisului de moped. „Nu este problema Poliţiei rutiere că în şcolile de şoferi nu există programă iar mopedele pentru şcolarizare nu sunt agreate de Registrul Auto Român. Este o directivă din 2006, iar acum suntem în 2013 – au avut timp să se pregătească“, a spus şeful Poliţiei rutiere.
Pe hârtie
În ceea ce priveşte propunerile privind majorarea amenzilor, suspendarea permisului în caz de neplată a amenzilor sau circulaţia pe teritoriul României a autovehiculelor înmatriculate în alte state, acestea sunt încă în faza de proiect pe… hârtie.
„Proiectele au fost în dezbatere publică. Acum se află pe masa Ministerului de Interne care le promovează la Guvern. Urmează să intre în Parlament spre aprobare“, a explicat Lucian Diniţă. Potrivit proiectului, vehiculele cu numere străine, deţinute prin orice titlu, vor putea circula pe teritoriul României timp de maxim o lună de la intrarea în ţară. „Sunt nişte excepţii: cetăţeanul străin care vine cu maşina lui în ţara noastră, maşinile în leasing, maşinile închiriate, cele pentru transport public de mărfuri şi persoane şi cele cu punct de lucru în România…“, a arătat Lucian Diniţă. Maşinile înmatriculate în Bulgaria au constituit mărul discordiei, în special din cauza problemelor întâmpinate la despăgubirea în caz de accident. „Vânzătorul o radia din Bulgaria, iar cumpărătorul nu o înscria în România. Niciunul nu mai plătea nimic. Şi se circula cu acea maşină pe teritoriul ţării noastre fără documente sau cu documente fără valabilitate“. Tot pe… hârtie îşi aşteaptă şi noul cod rutier definitivarea. În prezent se află la Comisia juridică a Camerei deputaţilor. Urmează dezbaterile pe amendamentele formulate.
Radarele fixe aşteaptă încă un cadru legal
În rest, dacă se mai petrec şi lucruri bune, ele trec aproape neobservate. Un exemplu ar fi radarele fixe, foarte eficiente la momentul funcţionării, dar care acum aşteaptă cadrul legal de utilizare. „S-a afirmat la un moment dat, chiar într-un mod euforic, că pe A2 sunt instalate radare fixe. Nu este adevărat. Nu ne-a consultat nimeni şi nu ni s-a cerut niciun aviz în acest sens“, a precizat şeful Poliţiei rutiere. În urma evaluării de anul trecut, proiectul celor 10 maşini de poliţie dotate cu camere video, aflate pe autostradă şi în 9 judeţe, şi-a dovedit utilitatea. Ar fi de dorit o implementare la nivel naţional… rămâne însă problema fondurilor. „Maşinile au camere cu o distanţă de înregistrare de 30 metri. Au fost foarte eficiente în a proba diverse încălcări – trecerea pe culoarea roşie a semaforului, neacordarea priorităţii de trecere a pietonilor, a autovehiculelor, care au constituit probe în instanţă“, a subliniat Lucian Diniţă.
Parcul rutier naţional
– 5.710.773 vehicule, dintre care 699.918 destinate transporturilor publice de mărfuri şi persoane (circa 13% din parc);
– 659.154 destinate transportului de marfă: 60.210 autospecializate, 568.288 autoutilitare, 359 autoremorchere, 29.337 autotrenuri
– 40.724 destinate transportului de persoane: 18.989 autobuze (inclusiv autocare), 21.735 microbuze.
Sursa: Poliţia Rutieră (28.02.2013)
Cristina TOBESCU
cristina.tobescu@ziuacargo.ro
