„Cum gasesti soferi buni, cum ii formezi si cum ii mentii in firma?“ au reprezentat cele mai importante teme de discutie in cadrul mesei rotunde organizate cu ocazia conferintei „Am marfa, caut transport“ de la Poiana Brasov. Principala concluzie formulata: un comportament profesionist din partea firmei fata de sofer poate genera si din partea soferului acelasi tip de comportament. Astfel, solutii exista – mai este nevoie doar de interesul de a le pune in practica.
Cei prezenti la masa rotunda, in majoritate patroni si manageri de transport, dar si persoane implicate in pregatirea profesionala si activitati de control, au incercat sa formuleze cele mai bune solutii pentru ecuatia angajator-angajat-autoritate de control. Bineinteles, soferul a fost in prim plan.
Pregatit?
Una dintre cele mai mari probleme in Romania continua sa fie atestarea doar pe… hartie. „La una dintre emisiunile tv la care am fost invitat, m-am trezit pe ecran cu imaginile celebrului sofer Tarzan, fiind intrebat ce parere am despre acest sofer. Le-am raspuns ca acel domn este un sofer profesionist. Are atestat. Ca diferenta intre o moasa si un medic chirurg. Nu au inteles diferenta – pareau stupefiati de explicatiile mele. Cum ajunge un astfel de individ, trecand prin toate filtrele, prin toate formele fara fond cum le numim noi, sa conduca un camion de peste 100.000 euro si sa duca marfa de alte sute de mii de euro la un client, el reprezentand si imaginea companiei…? Ce ar trebui sa facem noi, firmele de transport, pentru a evita neplacerile? Suntem profesionisti in ceea ce priveste abordarea soferului profesionist?“, a spus Augustin Hagiu, consultant in transporturi. O explicatie a unui astfel de comportament este plictiseala, fenomen a carui existenta a fost confirmata de toti cei prezenti. Dar exista unele elemente care ar putea fi catalogate drept paradoxuri… „Statistic, accidentele se petrec inainte de instalarea fenomenului de monotonie, in partea de inceput a cursei (primii 200-300 km). Pare un non-sens, dar, dupa ce se instaleaza monotonia, scade riscul de a avea accident. Pentru ca incetineste involuntar. Pe de alta parte, fiecare dintre noi are la un moment dat comportamente iesite din comun pentru ca ne dorim sa iesim in evidenta. Iar in situatia in care omul nu are alte argumente, isi cauta. Apar argumente paradoxale – aidoma acelui sofer (Tarzan) dat la stiri. Din punct de vedere psihic, un sofer profesionist ar trebui sa aiba un comportament conform standardului meseriei: responsabilitate, onorabilitate…“, a apreciat psihologul Cristian Sandu. Din pacate, realitatea arata ca din ce in ce mai multi vin sa devina soferi profesionisti motivand ca nu au altceva de facut. Iar potrivit managerilor de transport prezenti la conferinta Ziua Cargo, din peste doua sute de centre de formare profesionala, doar doua-trei formeaza cu adevarat conducatori auto profesionisti, iar cele mai multe laboratoare care verifica starea medicala si psihologica a soferilor pun doar stampila „Apt“.
Apt?
Iata doar un exemplu dat de catre un transportator. Unul dintre camioanele firmei a fost implicat intr-un accident aparent stupid – camionul a fost rasturnat, desi mergea in linie dreapta. Echipaj de doi soferi. „Soferul de schimb avea niste viziuni si, la momentul accidentului, ar fi «vazut» ceva in fata, a sarit pe soferul care conducea si a tras brusc de volan. A fost trimis la trei laboratoare de psihologie – de fiecare data a venit cu aviz «Apt»“, a subliniat managerul companiei. Totusi, atunci cand carausul apeleaza la un psiholog bine pregatit in domeniu si bine intentionat, poate obtine informatii de mare ajutor pentru bunul mers al companiei. „Ideal, in cazul in care aveti un sofer cu probleme, este sa-l trimiteti la cabinetul de psihologie cu o caracterizare, cu o motivare. Ori sa aveti un contract intre firma de transport si cabinetul psihologic, care presupune consultanta permanenta“, a spus psihologul Cristian Sandu. In completare, o solutie pentru rezolvarea acestor probleme o poate reprezenta cazierul soferului, care sa confirme ce a facut din punct de vedere profesional. Din pacate, multi patroni nu consulta nici macar cazierul de la politie, care poate reflecta comportamentul soferului. Spre exemplu, daca are 10 amenzi pentru centura sau 10 amenzi de radar sau a avut carnetul suspendat… se pot trage niste concluzii. „Prin prisma dimensiunilor si maselor vehiculelor pe care le conduc acesti conducatori auto profesionisti, atunci cand sunt implicati in evenimente rutiere, din pacate, in cele mai multe cazuri, urmarile sunt foarte grave“, a tinut sa sublinieze comisarul sef Cristian Crai, director adjunct al Directiei Rutiere din cadrul IGPR. In opinia sa, nu poate fi rupt comportamentul la volan de comportamentul in societate. „Aici apar doua probleme care se leaga, motiv pentru care am sugerat cresterea restrictiilor la nivel general. Este necesara o selectare mai atenta a oamenilor: sa-i cereti angajatului cazierul periodic (6 luni – 1 an) – acolo unde sunt sanctiuni prea dese apar semne de intrebare. Apoi, in ceea ce priveste testarile psihologice, cred ca ar trebui aduse la zi… stresul e altul, societatea s-a transformat intre timp“, a aratat comisarul sef Cristian Crai.
Profesionist la volan?
„Soferul ideal pentru patron nu exista! Trebuie format profesional. In ziua de azi, accesul la aceasta profesie este foarte usor. Din aceasta cauza avem soferii pe care ii avem. Ne chinuim cu soferii ca rezultat al unei legislatii nepotrivite. Care a fost motivul ca dupa anii 90 sa se elimine din testul de examinare poligonul? Eu pot sa bag acum mana in foc ca daca nu s-ar fi eliminat acest poligon accidentele mortale in Romania ar fi fost la jumatate. La mine nu se angajeaza nici un sofer pana nu-i fac poligonul in curte si-mi face manevre de toate felurile. Am statistica prin care mi se dovedeste, in afara de atestatul pe care il aduce, cazier, toate examinarile teoretice pe care le da, ca soferii cei mai buni, care manevreaza cel mai bine masina, se comporta si cel mai bine in trafic, au si cele mai putine accidente de circulatie si nu creeaza probleme, a spus Ilie Raduta, presedinte ATRC si director general TCS. In opinia participantilor la masa rotunda este foarte important ca soferii sa fie intrebati unde au obtinut avizele, atestatele… cand si cum. Ulterior, trebuie instruiti, prin tehnici de instruire, care presupun si autoevaluarea, autocontrolul. Exista cativa pasi care, daca ar fi urmati, ar putea ajuta piata. „Un prim pas: fiecare dintre noi (ca e politist, inspector ISCTR sau patron) l-ar putea bombarda pe sofer cu intrebari privind unde a facut scoala, examenul psihologic, medical, unde a luat atestatul… Al doilea pas se refera la formarea continua. Daca omului nu i se spune ce are de facut si care sunt exigentele si ca trebuie sa le onoreze, natural ca isi fabrica propriul sistem de valori. Orice sofer vrea sa fie sofer bun, dar trebuie sa-i spuna cineva ce inseamna a fi bun“, sustine Sandor Gabor, presedinte IFPTR.
Motivat?
Trebuie tinut cont de faptul ca sunt multe lucruri care afecteaza psihologic soferul, care, in multe cazuri, este puternic agresat. „Ce facem cu blocajele de pe centura? Stam cate o ora-doua la intersectia de la Domnesti, pentru ca prioritate au drumurile care traverseaza centura… Unde mai exista asa ceva in toata Europa asta? Sa vorbim si din punctul de vedere al unui sofer: noi ca patroni avem tendinta sa le aruncam pe toate la sofer… Unde sa faca pauza de 45 minute daca nu gaseste o parcare 50 km?“, a apreciat Ilie Raduta. Iar daca managementul nu este corect si nu actioneaza profesionist in relatie cu soferul, nici acesta nu va fi corect sau motivat in relatie cu firma. „Avem nevoie sa comunicam bine cu soferii. Sa vorbim cu ei inclusiv despre lucrurile care par mai putin importante la prima vedere… despre curatenie, despre necesitatea de a da o tura-doua in jurul camionului atunci cand se opreste pentru pauza… Conteaza mult tonul cu care spunem lucrurile astea. Totul conteaza“, a tinut sa precizeze Augustin Hagiu. Soferii trebuie sa beneficieze de un extraconcediu pentru pregatirea continua intr-un interval de timp de 3 sau 5 ani. Trebuie sa se tina cont de nevoia lor de a discuta cu familia. Sunt companii care au oferit soferilor telefoane cu internet, care functioneaza si in strainatate. Astfel, pot primi atat informatiile de serviciu, dar si sa comunice cu familia, cu prietenii. Exista inclusiv intentii privind dotarea cu tablete care sa permita transmiterea prin e-mail de informatii privind legislatia sau alte date utile. Schimbarea trebuie sa plece de la patron, care trebuie sa puna la baza tuturor actiunilor o conduita corecta, care sa impuna in timp un comportament similar in randul soferilor. El va sti astfel ca este sanctionat atunci cand calca stramb, dar si ca va fi recompensat atunci cand „tine cu firma“… Pentru ca fiecare detaliu conteaza.
Deprofesionalizarea, sub obladuire mai mult sau mai putin institutionala, este o realitate.
Piata de transport are nevoie in ceea ce priveste examinarea pentru obtinerea permisului de conducere de reaparitia poligonului, a condusului pe timp de noapte. Este vital ca examinarea sa fie transparenta.
Un test de legislatie inainte de a incepe scoala de sofer profesionist ar creste calitatea conducatorilor auto.
Ar trebui sa se insufle soferilor ideea de a renunta la a vorbi intre ei pentru a-si „aranja“ lucrurile privind pregatirea impusa prin lege… Ar trebui ca managerii sa afle unde si-au obtinut atestatul, iar ulterior conducatorul auto nu ar mai trebui lasat sa se „descurce“, ci sa fie trimis in cadrul unui institut unde formarea reprezinta intr-adevar o prioritate.
Nu numai plictiseala reprezinta o problema pentru sofer – acesteia i se adauga starile de nervozitate legate de problemele de la incarcare, descarcare… Ideal ar fi ca soferul sa aiba cu ce sa-si ocupe timpul. O cabina curata, un camion ingrijit, un sofer ordonat ar putea reduce problema plictiselii.
Inainte, soferia se mostenea, se pleca de la un anumit filon… tata, bunicul fusesera in breasla, exista aceasta continuitate. In societatea romaneasca lucrurile s-au rupt dupa 1990.
Cristina TOBESCU
cristina.tobescu@ziuacargo.ro
