„Piraţii“ TIR-urilor au trecut online, pe bursa de transport, şi operează în toată Europa. Trei români au fost prinşi de autorităţi, dar după ce escrocii au reuşit să dea „ţepe“ timp de un an şi jumătate mai multor firme din ţară şi din Germania, Spania, Lituania, Rusia, Franţa, Grecia, Italia, Olanda.
Se dădeau transportatori înscrişi pe bursa de transport mărfuri, dar şi proprietari de mărfuri ce căutau transportator pe bursă. Mai pe româneşte, piratau TIR-urile, dar nu în modul clasic, la drumul mare, ci pe Internet. Le-a ieşit o perioadă, dar acum sunt arestaţi şi vor rămâne ani grei după gratii. Escrocii au pus la punct un sistem eficient de piratare a TIR-urilor, mizând pe faptul că activitatea de transport este într-o continuă mişcare, iar firmele care rămân cu camioane libere într-o zonă postează imediat acest lucru pe site-ul burselor de transport, pentru a prelua în cel mai scurt timp o altă marfă şi a evita cheltuieli suplimentare. Poliţiştii români de investigare a fraudelor, sub coordonarea procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, au descoperit modul ingenios de operare al unei grupări de „piraţi“, care a păgubit cu 380.000 de euro (prejudiciu estimat până în acest moment) firme de pe teritoriul mai multor state. De la începutul anului 2012 şi până în iunie 2013, au reuşit să deposedeze în mod fraudulos mai multe societăţi comerciale române şi străine de cantităţi impresionante de marfă (carne de pui, produse cosmetice, fructe, anvelope etc).
Iată paşii pe care îi urmau infractorii, redaţi de Parchet:
1. Făptuitorii creează, în numele unei societăţi comerciale, conturi pe site-urile interne şi internaţionale ale burselor de mărfuri (de exemplu: www.cargo.lt, www. bursatransport.com, www. timocom.com), obţinând în acest sens de la administratorii acestor site-uri datele de logare (user şi parolă).
2. Cu ajutorul acestor date de logare, făptuitorii intră pe aceste site-uri, vizualizând cererea de transportare a mărfii dintr-o locaţie în alta (de regulă dintr-o ţară în alta) pe care furnizorii sau beneficiarii mărfurilor o afişează – prin intermediul unei societăţi-broker organizatoare a transportului. De exemplu, dacă o societate din Lituania doreşte să-i fie adusă o marfă din Germania, postează această cerere pe site-ul local www.cargo.lt.
3. După ce făptuitorul se loghează pe acest site şi vizualizează cererea, ia legătura (de regulă prin e-mail sau telefon) cu societatea care a postat anunţul. Se recomandă cu un nume fals, pretinzând în mod mincinos că este reprezentantul unei societăţi de transport dispusă să transporte marfa la destinaţie.
4. Pentru a deveni credibil, făptuitorul trimite prin e-mail acestei societăţi documentele firmei pe care o foloseşte în mod fraudulos (licenţă de transport, poliţa de asigurare a CMR etc – pe care le-a obţinut de la societatea reală, în urma unor fapte anterioare), iar aceasta îi trimite comanda de transport, pe care făptuitorul o „confirmă“.
5. După ce s-a asigurat că a încheiat contractul de transport cu societatea sus-menţionată, făptuitorul se loghează pe site-ul bursei române de transport, unde vizualizează societăţile de transport ce au camion liber în zona de încărcare a mărfii.
6. După acest moment, făptuitorul – folosind un alt nume fals şi recomandându-se fraudulos ca reprezentant al altei societăţi de transport (de această dată ungară – locul deturnării mărfii) ia legătura cu transportatorul român cu camion liber în zonă, căruia (sub pretextul că societatea sa are camioanele ocupate) îi solicită să încarce marfa de la furnizor şi să o transporte pe teritoriul Ungariei (zona Budapesta), de unde societatea făptuitorului „o va prelua şi transporta la destinaţia finală“ – încheind un contract de transport cu acesta (comandă de transport confirmată + schimb de documente de transport).
7. După ce societatea română – de bună-credinţă – încarcă marfa şi o duce la destinaţia indicată de făptuitor (zona Budapesta), prin intermediul complicilor marfa este deturnată într-un depozit „controlat“ de făptuitor (în unele cazuri prin ruperea frauduloasă a sigiliilor aplicate de autorităţilor vamale de destinaţie). De aici, marfa este vândută „la negru“.
8. Înainte de plecarea camionului transportatorului de bună-credinţă, complicii aplică în mod fraudulos pe CMR-ul de transport o semnătură şi ştampilă aparţinând unei societăţi ungare (ale cărei documente au fost sustrase anterior), achitând şoferului contravaloarea transportului până la Budapesta.
Trei, după gratii
În baza acestor informaţii, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, împreună cu lucrători de poliţie judiciară din cadrul IGPR – Direcţia de Investigare a Fraudelor, cu sprijinul logistic de specialitate al colegilor de la Direcţia Operaţiuni Speciale – Serviciul Operaţiuni Speciale Oradea şi de la Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională, au destructurat gruparea specializată în săvârşirea de înşelăciuni prin intermediul site-urilor burselor de transport interne şi internaţionale.
Anchetatorii l-au depistat pe Balint Andrei Ioan care, cu complicitatea lui Popa Eduard Cristian şi Popa Auraş Genovel, în perioada februarie – mai 2013, a indus în eroare şi prejudiciat mai multe societăţi comerciale din România şi străinătate, prin „preluarea“ mărfii expediate sau destinate acestora şi „deturnarea“ de la traseul său iniţial, pe teritoriul Ungariei (Budapesta), de unde şi-o însuşeau în mod fraudulos şi o vindeau „la negru“. Pentru destructurarea grupării, organele de urmărire penală au colaborat cu autorităţile ungare, prin intermediul I.G.P.R. – Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională. Au făcut un control fiscal la un depozit de legume-fructe din Budapesta şi verificări la 3 agenţi economici de naţionalitate maghiară. Cu ocazia celor 13 percheziţii efectuate, la începutul lunii iunie, şi în judeţul Bihor, organele de urmărire penală au ridicat 5 laptopuri şi 17 unităţi de calculator, precum şi 15 telefoane mobile care ar fi fost folosite de membrii grupării pentru contactarea transportatorilor şi a victimelor. De asemenea, au fost ridicate mai multe înscrisuri reprezentând documente de transport falsificate, acte de identitate falsificate şi înscrisuri aparţinând mai multor societăţi comerciale fantomă, folosite în comiterea înşelăciunilor pe bursele de transport. După audieri, în noaptea de 1 spre 2 iunie a.c., procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au emis ordonanţe de reţinere pe numele celor 3 „piraţi“ – Balint şi cei doi Popa -, iar pe 2 iunie, Tribunalul Bucureşti a decis arestarea lor preventivă.
Magda SEVERIN
magda.severin@ziuacargo.ro
